10 definiții pentru coronament (pl. -e)

CORONAMÉNT, coronamente, s. n. 1. Ornament terminal situat la partea superioară a unei clădiri, a unei porți etc. 2. Partea superioară a unui chei, a unui dig, a unui zid de sprijin, executată, de obicei, din piatră fățuită. 3. Coroană (5). – Din fr. couronnement (după coroană).

CORONAMÉNT, coronamente, s. n. 1. Ornament terminal situat la partea superioară a unei clădiri, a unei porți etc. 2. Partea superioară a unui chei, a unui dig, a unui zid de sprijin, executată, de obicei, din piatră fățuită. 3. Coroană (5). – Din fr. couronnement (după coroană).

CORONAMÉNT, coronamente, s. n. Ornament care încunună o poartă, o clădire etc.

coronamént s. n., pl. coronaménte

coronamént s. n., pl. coronaménte

CORONAMÉNT s.n. 1. Ornament care încunună un edificiu, o poartă etc. 2. Partea superioară a unui chei, a unui dig, a unui zid de sprijin etc., alcătuită de obicei din piatră cu forme geometrice regulate. 3. Totalitatea coroanelor arborilor care iau parte la alcătuirea unei păduri. [Pl. -te, -turi. / cf. fr. couronnement].

CORONAMÉNT s. n. 1. ornament care încunună o mobilă, o poartă etc. 2. partea superioară a unui edificiu sau monument sculptural, a unui chei, dig, zid de sprijin, baraj etc., din piatră cu forme geometrice regulate. 3. totalitatea coroanelor arborilor care alcătuiesc o pădure. (< fr. couronnement)

CORONAMÉNT ~e n. 1) arhit. Partea superioară, de obicei ornată, a unui edificiu. 2) Element de sprijin al unui zid, dig sau baraj, executat, de obicei, din piatră fățuită. 3) Ornament care încununează o clădire, o poartă. 4) Coroana unui copac. /<fr. couronnement

coronament n. ornament de arhitectură care termină un edificiu: granit pentru coronament de cheiuri.

*coronamént n., pl. e (lat. coronamentum, fr. couronement). Partea de sus a uneĭ case, a uneĭ coloane, a unuĭ dulap ornat ș. a.

Intrare: coronament (pl. -e)
coronament (pl. -e) substantiv neutru
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular coronament coronamentul
plural coronamente coronamentele
genitiv-dativ singular coronament coronamentului
plural coronamente coronamentelor
vocativ singular
plural