6 definiții pentru corm (s.n.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

corm sn [At: DN3 / E: fr corme] Organism al plantelor superioare format din rădăcină, tulpină și frunze, având o structură anatomică evoluată.

CORM s. n. Organism al plantelor superioare, format din rădăcină, tulpină și frunze, având o structură anatomică evoluată. – Din fr. corme.

CORM s. n. Organism al plantelor superioare, format din rădăcină, tulpină și frunze, având o structură anatomică evoluată. – Din fr. corme.

CORM s.n. (Bot.) Organism al plantelor superioare, format din rădăcină, tulpină și frunze. [< fr. corme, cf. gr. kormos – trunchi].

CORM s. m. organism al plantelor superioare format din rădăcină, tulpină și frunze. (< fr. corme, gr. kormos, trunchi)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

Intrare: corm (s.n.)
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • corm
  • cormul
  • cormu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • corm
  • cormului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

corm (s.n.)

  • 1. Organism al plantelor superioare, format din rădăcină, tulpină și frunze, având o structură anatomică evoluată.
    surse: MDA2 DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: