10 definiții pentru copârșeu


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

copârșéu sn vz copârșău

COPÂRȘÉU, copârșeie, s. n. (Reg.) Sicriu. – Din magh. koporsó.

COPÂRȘÉU, copârșeie, s. n. (Reg.) Sicriu. – Din magh. koporsó.

copârșắu sn [At: ANON. CAR. / V: ~păr~, ~șéu, ~părșéu, ~șíu, ~pri~, ~pâș~, ~șáuă / Pl: ~șée și ~șáe, ~șáie, ~șéie, ~șáuă / E: mg koporso] (Trs; mgm) 1 Sicriu. 2 (Îe) Fi-ți-ar puica peste ~ Vedea-te-aș mort!


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

copârșéu (reg.) s. n., art. copârșéul; pl. copârșéie

copârșéu s. n., art. copârșéul; pl. copârșéie


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

COPÂRȘÉU s. v. coșciug, sicriu.

copîrșeu s. v. COȘCIUG. SICRIU.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

copârșéu (-ée), s. n. – Coșciug, sicriu. Mag. koporsó (Cihac, II, 493; Gáldi, Dict., 120). În Trans.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

copârșéu, copârșee, s.n. – (reg.) Sicriu; sălaș, coștiug (ALRRM, 1969: 242): „Din locuț de copârșeu / Puneți scoarță de durdzău” (Papahagi, 1925: 102-103). – Din magh. koporsó „sicriu” (Cihac, Galdi, cf. DER; DEX, MDA).

copârșéu, copârșee, s.n. – Sicriu; sălaș, coștiug (ALR 1969: 242): „Din locuț de copârșeu / Puneți scoarță de durdzău” (Papahagi 1925: 102-103). – Din magh. koporsó.

Intrare: copârșeu
copârșeu substantiv neutru
substantiv neutru (N42)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • copârșeu
  • copârșeul
  • copârșeu‑
plural
  • copârșeie
  • copârșeiele
genitiv-dativ singular
  • copârșeu
  • copârșeului
plural
  • copârșeie
  • copârșeielor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)