COOPERATIVIZARE, cooperativizări, s. f. Proces de unire treptată a micilor producători în cooperative. ◊ (În trecut) Cooperativizarea agriculturii = unire forțată a țărănimii în cooperative agricole de producție, în România, între 1949 și 1962. – Din cooperativă.

cooperativizare sf [At: DN³ / Pl: ~zări / E: cooperativiza] 1 Proces de unire treptată a micilor producători în cooperative (1). 2 (Iuz; îs) ~a agriculturii Organizare a țăranilor în unități agricole cooperatiste (1).

COOPERATIVIZARE, cooperativizări, s. f. Proces de unire treptată a micilor producători în cooperative. ◊ (În trecut) Cooperativizarea agriculturii = unire a țărănimii în unități agricole cooperatiste. – Din cooperativă.

COOPERATIVIZARE s.f. Acțiunea de a cooperativiza. ◊ (În trecut) Cooperativizarea agriculturii = procesul de atragere a țărănimii în diverse forme ale cooperației în producția agricolă. [< cooperativiza].

cooperativizare s. f., g.-d. art. cooperativizării; pl. cooperativizări

cooperativizare s. f., g.-d. art. cooperativizării; pl. cooperativizări

cooperativizare s. f. (sil. co-o-), g.-d. art. cooperativizării; pl. cooperativizări

COOPERATIVIZARE s. (ieșit din uz) colectivizare.

COOPERATIVIZARE s. (ieșit din uz) colectivizare.

COOPERATIVIZÁRE (< cooperativă) s. f. Proces de unire a micilor producători în cooperative. ◊ Cooperativizarea agriculturii = unire a țărănimii în cooperative agricole de producție. În România, între 1949 și 1962, a avut loc o c.a. forțată; în această perioadă zeci de mii de țărani au fost arestați, închiși sau trimiși la muncă forțată, înregistrîndu-se numeroase victime.