13 definiții pentru convenabil


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

convenabil, ~ă a [At: CARAGIALE, N. F. 100 / Pl: ~i, ~e / E: fr convenable] 1 Care convine (1) Si: acceptabil, potrivit. 2 Mulțumitor. 3 Avantajos. 4 (D. prețuri sau mărfuri) Ieftin. 5 (Înv) Cuviincios.

CONVENÁBIL, -Ă, convenabili, -e, adj. Care convine sau poate conveni; potrivit, acceptabil; mulțumitor, satisfăcător; avantajos. ♦ (Despre prețuri sau mărfuri) Ieftin. – Din fr. convenable.

CONVENÁBIL, -Ă, convenabili, -e, adj. Care convine sau poate conveni; potrivit, acceptabil; mulțumitor, satisfăcător; avantajos. ♦ (Despre prețuri sau mărfuri) Ieftin. – Din fr. convenable.

CONVENÁBIL, -Ă, convenabili, -e, adj. Care convine sau poate conveni, acceptabil, mulțumitor, satisfăcător; în conformitate cu cerințele, cum trebuie. Făcea versuri corecte și adesea foarte convenabile. CARAGIALE, N. F. 100. ◊ (Adverbial) Să îngrijești, cît se poate, să apar convenabil, fără greșeli, mai ales de punctuație. CARAGIALE, O. VII 339. ◊ (Despre prețuri sau mărfuri) Ieftin. Prețurile textilelor sînt. foarte convenabile.

CONVENÁBIL, -Ă adj. Care convine sau poate conveni, acceptabil, mulțumitor (ca preț, calitate etc.). ♦ (Despre mărfuri, prețuri) Ieftin. [Cf. fr. convenable].

CONVENÁBIL, -Ă adj. care convine sau poate conveni; acceptabil, mulțumitor. ◊ (despre mărfuri, prețuri) ieftin. (< fr. convenable)

CONVENÁBIL ~ă (~i, ~e) Care convine; care poate fi acceptat; acceptabil. Moment ~. Salariu ~. /<fr. convenable

convenabil a. ce se cuvine: situațiune convenabilă.

*convenábil, -ă adj. (fr. convenable, d. convenir, a conveni). Care convine, care îmĭ vine la socoteală: ofertă convenabilă. Potrivit, proporționat: recompensă convenabilă. Decent, cuviincĭos: asta nu e convenabil. Adv. În mod convenabil.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

convenábil adj. m., pl. convenábili; f. convenábilă, pl. convenábile

convenábil adj. m., pl. convenábili; f. sg. convenábilă, pl. convenábile


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CONVENÁBIL adj. 1. v. nimerit. 2. v. apt. 3. v. acceptabil. 4. acceptabil, admisibil, bunicel, suportabil, tolerabil, (fam.) pasabil. (O situație ~.) 5. acceptabil, accesibil, moderat, potrivit, rezonabil, (livr.) modic, (fam.) pasabil. (Pretenții materiale ~.) 6. v. ieftin.

CONVENABIL adj. 1. adecvat, conform, corespunzător, cuvenit, indicat, nimerit, oportun, potrivit, recomandabil, recomandat, (livr.) pertinent, (înv.) cuviincios, răspunzător, (fig.) sănătos. (Calea cea mai ~ pentru...) 2. apt, bun, capabil, potrivit, susceptibil. (~ pentru un anumit scop.) 3. acceptabil, admisibil, mulțumitor, satisfăcător, (fam.) pasabil. (O soluție ~ pentru ambele părți.) 4. acceptabil, admisibil, bunicel, suportabil, tolerabil, (fam.) pasabil. (O situație ~.) 5. acceptabil, accesibil, moderat, potrivit, rezonabil, (livr.) modic, (fam.) pasabil. (Prețuri ~.) 6. avantajos, ieftin, jos, mic, scăzut, (Transilv. și Ban.) lesne. (Marfă la prețuri ~.)

Convenabil ≠ inconvenabil, neconvenabil

Intrare: convenabil
convenabil adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • convenabil
  • convenabilul
  • convenabilu‑
  • convenabilă
  • convenabila
plural
  • convenabili
  • convenabilii
  • convenabile
  • convenabilele
genitiv-dativ singular
  • convenabil
  • convenabilului
  • convenabile
  • convenabilei
plural
  • convenabili
  • convenabililor
  • convenabile
  • convenabilelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)