10 definiții pentru contrafort (turn)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CONTRAFÓRT, (1) contraforți, s. m., (2) contraforturi, s. n. 1. S. m. Întăritură masivă de beton sau de zidărie în formă de pilastru, care formează corp comun cu un zid și care servește la mărirea rezistenței lui. 2. S. n. Fiecare dintre picioarele înclinate spre exterior ale unui turn de extracție. – Din fr. contrefort.

contrafórt sn [At: IORGA, C. I. II, 14 / Pl: ~uri și (nob; sm) ~rți / E: fr contrefort] 1 Întăritură masivă de beton sau de zidărie în formă de pilastru, care formează corp comun cu un zid și care servește la mărirea rezistenței lui. 2 Picior al unui turn de extracție înclinat spre exterior.

CONTRAFÓRT, contraforturi, s. n. 1. Întăritură masivă de beton sau de zidărie în formă de pilastru, care formează corp comun cu un zid și care servește la mărirea rezistenței lui. 2. Fiecare dintre picioarele înclinate spre exterior ale unui turn de extracție. – Din fr. contrefort.

CONTRAFÓRT, contraforturi, s. n. 1. Întăritură masivă, în formă de pilastru, a unui zid, formînd corp cu acesta și servind la mărirea rezistenței lui împotriva presiunilor acoperișului sau ale altor părți din construcție. Dintre pereții aceia groși cît niște contraforturi, umezeala și frigul nu ieșeau nici în toiul verii. CAMILAR, N. I 115. Casa era într-o grădină imensă, mărginită de trei străzi, de care era ferită printr-un gard de cărămidă solid ca un contrafort. CAMIL PETRESCU, N. 103. 2. (Ind. petroliferă) Fiecare dintre picioarele înclinate spre exterior ale unui turn de extracție.

CONTRAFÓRT s.n. 1. Stâlp masiv de zidărie care îngroașă din loc în loc un zid lung și înalt pentru a-l consolida. 2. Fiecare dintre picioarele înclinate spre exterior ale unui turn de extracție. [Pl. -turi, (s.m.) -ți. / cf. fr. contrefort, it. contrafforte].

CONTRAFÓRT s. n. 1. masiv de zidărie sau beton care îngroașă din loc în loc un zid lung și înalt pentru a-l consolida. 2. fiecare dintre picioarele înclinate spre exterior ale unui turn de extracție. (< fr. contrefort)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!contrafórt2 (turn de extracție) s. n., pl. contrafórturi

contrafórt s. n., pl. contrafórturi

Intrare: contrafort (turn)
contrafort2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • contrafort
  • contrafortul
  • contrafortu‑
plural
  • contraforturi
  • contraforturile
genitiv-dativ singular
  • contrafort
  • contrafortului
plural
  • contraforturi
  • contraforturilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

contrafort (turn)

  • 1. Fiecare dintre picioarele înclinate spre exterior ale unui turn de extracție.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN

etimologie: