4 definiții pentru contort
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
contort, ~ă a [At: DN3 / Pl: ~rți, ~e / E: it contorto, lat contortus] 1 Răsucit. 2 (D. frunze) Care se acoperă parțial una pe cealaltă.
CONTORT, -Ă adj. Învîrtit, sucit. ♦ (Despre frunze) Care se acoperă parțial una pe alta. [Cf. it. contorto, lat. contortus].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CONTORT, -Ă adj. răsucit, înfășurat. ◊ (despre frunze) care se acoperă parțial una pe alta. (< lat. contortus)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
contort adj. m., pl. contorți; f. sg. contortă, pl. contorte
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: contort
contort adjectiv
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
contort, contortăadjectiv
-
- 1.1. (Despre frunze) Care se acoperă parțial una pe alta. DN
-
etimologie:
- contorto DN
- contortus DN