8 definiții pentru contestatar (adj.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

contestatár, ~ă smf, a [At: DN3 / Pl: ~i, ~e / E: fr contestataire] 1-2 (Persoană) care contestă Si: contestator (1-2). 3-4 (Persoană) care face obiecții sau protestează față de un sistem social-politic, o situație etc. Si: contestator (3-4)

CONTESTATÁR, -Ă, contestatari, -e, adj., s. m. și f. (Persoană) care contestă, care face obiecții sau protestează în fața unei situații, care are o atitudine de împotrivire și refuz – Din fr. contestataire.

CONTESTATÁR, -Ă, contestatari, -e, adj. Care contestă, care face obiecții sau protestează în fața unei situații, față de un sistem social-politic etc. – Din fr. contestataire.

CONTESTATÁR, -Ă adj. (Rar) Care exprimă o contestație, de contestație. [Cf. it. contestatario].

CONTESTATÁR, -Ă adj., s. m. f. (cel) care exprimă o contestație. (< fr. contestataire)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

*contestatár adj. m., s. m., pl. contestatári; adj. f., s. f. contestatáră, pl. contestatáre

contestatár adj. m., pl. contestatári; f. sg. contestatáră, pl. contestatáre


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CONTESTATÁR adj., s. v. protestatar.

Intrare: contestatar (adj.)
contestatar1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • contestatar
  • contestatarul
  • contestataru‑
  • contestata
  • contestatara
plural
  • contestatari
  • contestatarii
  • contestatare
  • contestatarele
genitiv-dativ singular
  • contestatar
  • contestatarului
  • contestatare
  • contestatarei
plural
  • contestatari
  • contestatarilor
  • contestatare
  • contestatarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

contestatar, -ă contestatar (2) contestatară

  • 1. (Persoană) care contestă, care face obiecții sau protestează în fața unei situații, care are o atitudine de împotrivire și refuz
    surse: MDA2 DEX '09 DN sinonime: protestatar

etimologie: