13 definiții pentru contabil (adj.) comptabil


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

contábil, ~ă [At: SAHIA, N. 80 / V: (rar) compt~ / Pl: ~i, ~e / E: fr comptable, it contabile] 1-3 a Specific contabilității (1-3) Si: contabilicesc (1-3). 4-6 a Care se referă la contabilitate (1-3) Si: contabilicesc (4-6). 7-9 a Care provine de la contabilitate (1-3) Si: contabilicesc (7-9). 10-12 a Care aparține contabilității (1-3) Si: contabilicesc (10-12). 13 smf Persoană calificată care ține contabilitatea unei instituții sau a unei întreprinderi.

CONTÁBIL, -Ă, contabili, -e, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care ține de contabilitate, privitor la contabilitate; contabilicesc. 2. S. m. și f. Specialist în contabilitate. – Din fr. comptable, it. contabile.

CONTÁBIL, -Ă, contabili, -e, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care ține de contabilitate, privitor la contabilitate; contabilicesc. 2. S. m. și f. Persoană calificată care ține contabilitatea unei instituții sau a unei întreprinderi. – Din fr. comptable, it. contabile.

CONTÁBIL1, -Ă, contabili, -e, adj. De contabilitate, în legătură cu contabilitatea. Forme contabile. Evidență contabilă.

CONTÁBIL, -Ă adj. De contabilitate, al contabilității. // s.m. și f. Specialist în contabilitate; funcționar care ține contabilitatea unei întreprinderi sau a unei instituții. [Pl. -li, -le, var. comptabil, -ă adj., s.m.f. / < it. contabile, fr. comptable].

CONTÁBIL, -Ă I. adj. referitor la contabilitate. II. s. m. f. specialist în contabilitate. (< it. contabile, fr. comptable)

CONTÁBIL1 ~ă (~i, ~e) Care ține de contabilitate; referitor la contabilitate. Plan ~. Chitanță ~ă. Evidență ~ă. /<fr. comptable, it. contabile

COMPTÁBIL, -Ă adj., s.m. și f. v. contabil.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

contábil adj. m., s. m., pl. contábili; adj. f., s. f. contábilă, pl. contábile

contábil adj. m., s. m., pl. contábili; f. sg. contábilă, pl. contábile


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CONTÁBIL adj., s. 1. adj. contabilicesc. (Bilanț ~.) 2. s. (Transilv.) samtartău, sămădău. (E ~ la o întreprindere.)

CONTABIL adj., s. 1. adj. contabilicesc. (Bilanț ~.) 2. s. (Transilv.) samtartău, sămădău. (E ~ la o întreprindere.)

Intrare: contabil (adj.)
contabil1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • contabil
  • contabilul
  • contabilu‑
  • contabilă
  • contabila
plural
  • contabili
  • contabilii
  • contabile
  • contabilele
genitiv-dativ singular
  • contabil
  • contabilului
  • contabile
  • contabilei
plural
  • contabili
  • contabililor
  • contabile
  • contabilelor
vocativ singular
plural
comptabil1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A1)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • comptabil
  • comptabilul
  • comptabilu‑
  • comptabilă
  • comptabila
plural
  • comptabili
  • comptabilii
  • comptabile
  • comptabilele
genitiv-dativ singular
  • comptabil
  • comptabilului
  • comptabile
  • comptabilei
plural
  • comptabili
  • comptabililor
  • comptabile
  • comptabilelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

contabil (adj.) comptabil

  • 1. Care ține de contabilitate, privitor la contabilitate.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: contabilicesc un exemplu
    exemple
    • Forme contabile. Evidență contabilă.
      surse: DLRLC

etimologie: