18 definiții pentru contabil (s.m.) comptabil


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

contábil, ~ă [At: SAHIA, N. 80 / V: (rar) compt~ / Pl: ~i, ~e / E: fr comptable, it contabile] 1-3 a Specific contabilității (1-3) Si: contabilicesc (1-3). 4-6 a Care se referă la contabilitate (1-3) Si: contabilicesc (4-6). 7-9 a Care provine de la contabilitate (1-3) Si: contabilicesc (7-9). 10-12 a Care aparține contabilității (1-3) Si: contabilicesc (10-12). 13 smf Persoană calificată care ține contabilitatea unei instituții sau a unei întreprinderi.

CONTÁBIL, -Ă, contabili, -e, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care ține de contabilitate, privitor la contabilitate; contabilicesc. 2. S. m. și f. Specialist în contabilitate. – Din fr. comptable, it. contabile.

CONTÁBIL, -Ă, contabili, -e, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care ține de contabilitate, privitor la contabilitate; contabilicesc. 2. S. m. și f. Persoană calificată care ține contabilitatea unei instituții sau a unei întreprinderi. – Din fr. comptable, it. contabile.

CONTÁBIL2, -Ă, contabili, -e, s. m. și f. Persoană calificată care ține contabilitatea unei instituții sau unei întreprinderi. Mi-a spus că-i funcționar, contabil la o fabrică de spirt. SAHIA, N. 80.

CONTÁBIL, -Ă adj. De contabilitate, al contabilității. // s.m. și f. Specialist în contabilitate; funcționar care ține contabilitatea unei întreprinderi sau a unei instituții. [Pl. -li, -le, var. comptabil, -ă adj., s.m.f. / < it. contabile, fr. comptable].

CONTÁBIL, -Ă I. adj. referitor la contabilitate. II. s. m. f. specialist în contabilitate. (< it. contabile, fr. comptable)

CONTÁBIL2 ~ă (~i, ~e) m. și f. Persoană specializată în lucrări de contabilitate. /<fr. comptable, it. contabile

contabil m. cel însărcinat cu ținerea și darea conturilor.

*contábil, -ă s. (fr. comptable). Persoană care ține contabilitatea (socotelile). V. logofăt, grămătic, martalog.

comptabil sm vz contabil

COMPTÁBIL, -Ă adj., s.m. și f. v. contabil.

revízor-contábil s. m. Contabil care îndeplinește munca de revizor ◊ „Când revizorul-contabil M.I [...] a venit să controleze unitatea din str. Brezoianu nu s-a descoperit mare lucru.” Sc. 18 II 67 p. 1. ◊ „Sunt promovați în funcția de revizor-contabil începători lipsiți de pregătire.” Sc. 29 III 71 p. 2 (din revizor + contabil)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

contábil adj. m., s. m., pl. contábili; adj. f., s. f. contábilă, pl. contábile

contábil adj. m., s. m., pl. contábili; f. sg. contábilă, pl. contábile


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CONTÁBIL adj., s. 1. adj. contabilicesc. (Bilanț ~.) 2. s. (Transilv.) samtartău, sămădău. (E ~ la o întreprindere.)

CONTABIL adj., s. 1. adj. contabilicesc. (Bilanț ~.) 2. s. (Transilv.) samtartău, sămădău. (E ~ la o întreprindere.)

Intrare: contabil (s.m.)
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • contabil
  • contabilul
  • contabilu‑
plural
  • contabili
  • contabilii
genitiv-dativ singular
  • contabil
  • contabilului
plural
  • contabili
  • contabililor
vocativ singular
  • contabilule
  • contabile
plural
  • contabililor
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • comptabil
  • comptabilul
  • comptabilu‑
plural
  • comptabili
  • comptabilii
genitiv-dativ singular
  • comptabil
  • comptabilului
plural
  • comptabili
  • comptabililor
vocativ singular
  • comptabilule
  • comptabile
plural
  • comptabililor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

contabil, -ă (persoană) contabil contabilă comptabil comptabilă

  • 1. Specialist în contabilitate.
    surse: DEX '09 DLRLC DN sinonime: samtartău sămădău un exemplu
    exemple
    • Mi-a spus că-i funcționar, contabil la o fabrică de spirt. SAHIA, N. 80.
      surse: DLRLC

etimologie: