14 definiții pentru consfătui

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CONSFĂTUI, consfătuiesc, vb. IV. Refl. recipr. (Despre două sau mai multe persoane) A se sfătui împreună, a se consulta. – Con1- + sfătui.

CONSFĂTUI, consfătuiesc, vb. IV. Refl. recipr. (Despre două sau mai multe persoane) A se sfătui împreună, a se consulta. – Con1- + sfătui.

consfătui vr [At: DA / Pzi: ~esc / E: con1- + sfătui] (D. două sau mai multe persoane) A se sfătui împreună.

CONSFĂTUI, consfătuiesc, vb. IV. Refl. reciproc. (Despre două sau mai multe persoane) A se sfătui împreună.

CONSFĂTUI vb. IV. refl. (Despre mai multe persoane) A se sfătui împreună. [< con- + sfătui].

CONSFĂTUI vb. refl. a se sfătui împreună; a se consulta. (< con- + sfătui)

A SE CONSFĂTUI mă ~iesc intranz. A face schimb de sfaturi (cu cineva); a se consulta. /con- + a sfătui

consfătuì v. a se sfătui împreună cu alții.

*consfătuĭésc (mă) v. refl. (con- și sfătuĭesc). Mă sfătuĭesc împreună cu alțiĭ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

consfătui (a se ~) vb. refl., ind. prez. 1 sg. mă consfătuiesc, 3 sg. se consfătuiește, imperf. 1 sg. mă consfătuiam; conj. prez. 1 sg. să mă consfătuiesc, 3 să se consfătuiască; imper. 2 sg. afirm. consfătuiește-te; ger. consfătuindu-mă

!consfătui (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se consfătuiește, imperf. 3 sg. se consfătuia; conj. prez. 3 să se consfătuiască

consfătui (ind. prez. 1 sg. și 3 pl. consfătuiesc, conj. consfătuiască)

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CONSFĂTUI vb. v. consulta, sfătui.

Intrare: consfătui
verb (V408)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • consfătui
  • consfătuire
  • consfătuit
  • consfătuitu‑
  • consfătuind
  • consfătuindu‑
singular plural
  • consfătuiește
  • consfătuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • consfătuiesc
(să)
  • consfătuiesc
  • consfătuiam
  • consfătuii
  • consfătuisem
a II-a (tu)
  • consfătuiești
(să)
  • consfătuiești
  • consfătuiai
  • consfătuiși
  • consfătuiseși
a III-a (el, ea)
  • consfătuiește
(să)
  • consfătuiască
  • consfătuia
  • consfătui
  • consfătuise
plural I (noi)
  • consfătuim
(să)
  • consfătuim
  • consfătuiam
  • consfătuirăm
  • consfătuiserăm
  • consfătuisem
a II-a (voi)
  • consfătuiți
(să)
  • consfătuiți
  • consfătuiați
  • consfătuirăți
  • consfătuiserăți
  • consfătuiseți
a III-a (ei, ele)
  • consfătuiesc
(să)
  • consfătuiască
  • consfătuiau
  • consfătui
  • consfătuiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

consfătui, consfătuiescverb

  • 1. (Despre două sau mai multe persoane) A se sfătui împreună, a se consulta. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:
  • Con- + sfătui DEX '09 DEX '98 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.