6 definiții pentru concordare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CONCORDA, pers. 3 concordă, vb. I. Intranz. A fi în acord, a corespunde, a se potrivi. – Din fr. concorder, lat. concordare.
CONCORDA vb. I. intr. A fi în acord; a corespunde, a se potrivi. [< lat., it. concordare, cf. fr. concorder].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A CONCORDA pers. 3 concordă intranz. A fi în concordanță deplină; a se afla în armonie perfectă; a se potrivi; a se armoniza; a cadra; a se asorta. /<fr. concordér, lat. concordare
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
concorda vb., ind. prez. 3 sg. și pl. concordă
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
CONCORDA vb. a corespunde, a se potrivi, (pop.) a se lovi, (prin Bucov. și Mold.) a se știmui, (înv.) a conglăsui, a consuna. (Datele obținute ~ între ele.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A concorda ≠ a discorda, a distona
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
infinitiv lung (IL113) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
concordaverb
- 1. A fi în acord, a se potrivi. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: corespunde potrivi antonime: discorda distona
etimologie:
- concorder DEX '09 DEX '98 DN
- concordare DEX '09 DEX '98 DN