9 definiții pentru comitere

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

COMITERE, comiteri, s. f. Acțiunea de a comite1. – V. comite1.

COMITERE, comiteri, s. f. Acțiunea de a comite1. – V. comite1.

comitere sf [At: DA / Pl: ~ri / E: comite] 1 Săvârșire a unei fapte rele. 2 (Înv) Scriere a unei lucrări mediocre. 3 (Jur; fri) Încredințare a unei sarcini cuiva. 4 (Jur; fri) Încredințare a unei afaceri de comerț cuiva.

COMITERE, comiteri, s. f. Acțiunea de a comite. Comiterea unui delict se pedepsește cu închisoarea corecțională.

COMITERE s.f. Acțiunea de a comite. [< comite].

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

comitere s. f., g.-d. art. comiterii; pl. comiteri

comitere s. f., g.-d. art. comiterii; pl. comiteri

comitere s. f., g.-d. art. comiterii; pl. comiteri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

COMITERE s. facere, făptuire, săvârșire. (~ unei crime.)

COMITERE s. facere, făptuire, săvîrșire. (~ unei crime.)

Intrare: comitere
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • comitere
  • comiterea
plural
  • comiteri
  • comiterile
genitiv-dativ singular
  • comiteri
  • comiterii
plural
  • comiteri
  • comiterilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

comitere, comiterisubstantiv feminin

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.