6 definiții pentru combo


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cómbo sn [At: DEX2 / Pl: ? / E: ns cf eg combine] Formație orchestrală de jaz compusă din trei până la opt instrumentiști.

CÓMBO s. n. Formație orchestrală de jazz compusă din trei până la opt instrumentiști. – Cf. engl. combinaty.

CÓMBO s. n. Formație orchestrală de jaz compusă din trei până la opt instrumentiști. – Cf. engl. combo.

CÓMBO s.n. (Rar) Mic colectiv de jaz și muzică de dans, alcătuit din 3-8 persoane, care cântă într-un cabaret; orchestră. [< engl. combo, cf. combination – termen indicând diverse posibilități de combinare a instrumentelor în formațiile reduse ca număr].

CÓMBO s. n. mică orchestră de jaz și muzică de dans, din 3-8 membri, care cântă într-un cabaret. (


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

Intrare: combo
substantiv neutru (N77)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • combo
  • comboul
  • combou‑
plural
genitiv-dativ singular
  • combo
  • comboului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)