opțiuni

10 definiții pentru coliniar colinear


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

coliniár, ~ă a [At: LTR / V: ~néar, ~ă / P: ~ni-ar / Pl: ~i, ~e / E: co- + liniar cf fr collinéaire, ger Kollinear] (Mat; d. puncte) Situat pe aceeași dreaptă.

COLINIÁR, -Ă, coliniari, -e, adj. (Mat.; despre puncte) Situat pe aceeași dreaptă. [Pr.: -ni-ar. – Var.: colineár, -ă adj.] – Co- + liniar. Cf. fr. collinéaire, germ. Kollinear.

COLINIÁR, -Ă, coliniari, -e, adj. (Mat.; despre puncte) Situat pe aceeași dreaptă. [Pr.: -ni-ar. – Var.: colineár, -ă adj.] – Co- + liniar. Cf. fr. collinéaire, germ. Kollinear.

COLINIÁR, -Ă adj. (Despre puncte) Pe aceeași linie dreaptă. [Pron. -ni-ar, var. colinear, -ă adj. / < co- + liniar, cf. fr. collinéaire].

COLINIÁR, -Ă adj. (despre puncte) situat pe aceeași dreaptă. (< fr. collinéaire)

COLINIÁR ~ă (~i, ~e) mat. (despre puncte) Care este situat pe aceeași dreaptă. [Sil. -ni-ar] /co- + liniar

COLINEÁR, -Ă adj. v. coliniar.

COLINEÁR, -Ă adj. v. coliniar.

COLINEÁR, -Ă adj. v. coliniar.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

coliniár (-ni-ar) adj. m., pl. coliniári; f. coliniáră, pl. coliniáre

coliniár adj. → liniar

coliniar (i-a)

Intrare: coliniar
coliniar adjectiv
  • silabație: -ni-ar
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • coliniar
  • coliniarul
  • coliniaru‑
  • coliniară
  • coliniara
plural
  • coliniari
  • coliniarii
  • coliniare
  • coliniarele
genitiv-dativ singular
  • coliniar
  • coliniarului
  • coliniare
  • coliniarei
plural
  • coliniari
  • coliniarilor
  • coliniare
  • coliniarelor
vocativ singular — —
plural — —
colinear adjectiv
adjectiv (A1)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • colinear
  • colinearul
  • colinearu‑
  • colineară
  • colineara
plural
  • colineari
  • colinearii
  • colineare
  • colinearele
genitiv-dativ singular
  • colinear
  • colinearului
  • colineare
  • colinearei
plural
  • colineari
  • colinearilor
  • colineare
  • colinearelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

coliniar colinear

  • 1. matematică (Despre puncte) Situat pe aceeași dreaptă.
    surse: DEX '09 DN

etimologie: