10 definiții pentru colațiune
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
colațiune sf [At: BUL. COM. IST. I / V: ~ie / Pl: ~ni / E: fr collation] 1 Colaționare. 2 (Rar) Gustare.
COLAȚIUNE s.f. 1. Colaționare. 2. Drept de a conferi un beneficiu, un grad universitar etc. 3. Gustare. [Cf. fr. collation < lat. collatio – reunire, adunare].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
COLAȚIUNE s. f. 1. colaționare. ◊ date într-o fișă de bibliotecă privind paginația și numărul de volume, formatul, ilustrațiile și materialul însoțitor. 2. drept de a conferi un beneficiu, un grad universitar etc. 3. gustare. (< fr. collation)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
colațiune f. acțiunea de a compara la olaltă două texte, copia cu originalul.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*colațiúne f. (lat. col-látio, -ónis, d. col-latus, part. d. con-ferre, col-latum, a aduce la un loc. V. sufer). Conferirea unuĭ beneficiŭ. Compararea uneĭ copiĭ cu originalul. Gustare, cină scurtă.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
colație sf vz colațiune
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
colațiune (livr.) (desp. -ți-u-) s. f., g.-d. art. colațiunii; pl. colațiuni
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
colațiune (livr.) (-ți-u-) s. f., g.-d. art. colațiunii; pl. colațiuni
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
colațiune s. f. (sil. -ți-u-), g.-d. art. colațiunii; pl. colațiuni
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
colațiune (i-u)
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
- silabație: -ți-u-ne
substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F135) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
colațiune, colațiunisubstantiv feminin
- 1. Colaționare. DNsinonime: colaționare
- 1.1. Date într-o fișă de bibliotecă privind paginația și numărul de volume, formatul, ilustrațiile și materialul însoțitor. MDN '00
-
- 2. Drept de a conferi un beneficiu, un grad universitar etc. DN
- 3. Gustare. DNsinonime: gustare
etimologie:
- collation DN