9 definiții pentru codobelc


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

codobélc a vz codoberc

CODOBÉLC, codobelci, s. m. Nume dat melcului în unele jocuri de copii. – Contaminare între codoberc (puțin folosit, „fără coadă” <coadă + berc) și melc.

CODOBÉLC, codobelci, s. m. Nume dat melcului în unele jocuri de copii. – Contaminare între codoberc (puțin folosit, „fără coadă” <coadă + berc) și melc.

CODOBÉLC adj. m. Epitet glumeț dat de copii, în jocurile lor, melcului. Melcul codobelc ne-aține Drumul spre ascunzătoare. BANUȘ, B. 26. Melc, melc codobelc, Scoate coarne bourești Și te du la Dunăre, Și bea apă tulbure. TEODORESCU, P. P. 191.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

codobélc s. m., pl. codobélci


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CODOBÉLC s. v. gasteropod, gastropod, melc.

CODOBÉLC ~ci m. (în limbajul copiilor) Moluscă cu corpul moale, vâscos, având pe spinare o cochilie în formă de spirală, iar pe cap patru tentacule sensibile; melc. /Orig. nec.

codobelciu m. alterat din cocobelciu: Melciu, melciu, codobelciu, scoate coarne bourești POP.

codobélc s. m., pl. codobélci

codobelc s. v. GASTEROPOD. GASTROPOD. MELC.

Intrare: codobelc
substantiv masculin (M13)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • codobelc
  • codobelcul
  • codobelcu‑
plural
  • codobelci
  • codobelcii
genitiv-dativ singular
  • codobelc
  • codobelcului
plural
  • codobelci
  • codobelcilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)