8 definiții pentru codire


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CODÍRE s. f. (Fam.) Acțiunea de a se codi; ezitare, șovăială, codeală. – V. codi.

codire sf [At: LIUBA – IANA, M. 114 / Pl: ~ri / E: codi] 1 Tundere a lânii de pe coada (1) și picioarele oilor la fătare și în perioada alăptării Si: codit1 (1). 2 Șovăire Si: codit1 (2).

CODÍRE s. f. Acțiunea de a se codi; ezitare, șovăială, codeală. – V. codi.

CODÍRE, codiri, s. f. Șovăială, ezitare.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

codíre (fam.) s. f., g.-d. art. codírii

codíre s. f., g.-d. art. codírii


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CODIRE s. codeală, ezitare, fluctuație, îndoială, nehotărîre, pregetare, șovăială, șovăire, (livr.) indecizie, (pop.) preget, (fig.) oscilare, oscilație. (~ lui era justificată.) erată

Intrare: codire
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • codire
  • codirea
plural
  • codiri
  • codirile
genitiv-dativ singular
  • codiri
  • codirii
plural
  • codiri
  • codirilor
vocativ singular
plural

codire

etimologie:

  • vezi codi
    surse: DEX '98 DEX '09