CIUIN, ciuini, s. m. Plantă erbacee cu flori albe sau roz, a cărei rădăcină se folosește în industria textilă, farmaceutică și alimentară: odagaci, săpunel, săpunăriță (Saponaria officinalis). – Din tc. çöven.

ciuin sm [At: ȘIO I, 138 / Pl: ~i / E: tc çöven] Plantă erbacee cu flori albe sau roz, a cărei rădăcină se întrebuințează în industria textilă, farmaceutică și alimentară Si: odogaci, săpunel, săpunăriță {Saponaria officinalis).

CIUIN, ciuini, s. m. Plantă erbacee cu flori albe sau roz, a cărei rădăcină se întrebuințează în industria textilă, farmaceutică și alimentară: odagaci, săpunel, săpunăriță (Saponaria officinalis). – Din tc. çöven.

CIUIN s. m. Plantă erbacee al cărei rizom se întrebuințează în industria textilă pentru spălarea stofelor, în medicină ca expectorant, iar în industria alimentară la fabricarea halvalei și a halviței (Saponaria officinalis); săpunel.

CIUIN ~i m. Plantă erbacee cu tulpina înaltă, erectă, cu flori albe și frunze alungite, a cărei rădăcină are diferite întrebuințări (în industria textilă, în farmaceutică etc.); săpunariță; colăgaci. [Sil. ciu-in] /<turc. çöven

cĭuĭén (Munt.) și cĭuín (Mold.) m. (turc. čilĭen, čoghan). Săpunariță. – Și șoĭan?

ciuin s. m., pl. ciuini

ciuin s. m., pl. ciuini

ciuin s. m., pl. ciuini

CIUIN s. (BOT.; Saponaria officinalis) odagaci, săpunariță, (reg.) berbecei (pl.), grozdică, juni (pl.), mielușei (pl.), săpuior, săpun, săpunar, săpunaș, săpunel, săpunioară, săpuniță, spumariță, văcărică, văcăriță, buruiană-albă, floarea-călugărului, floarea-studentului, flori-albe (pl.), flori-bătăi (pl.), flori-de-sopon (pl.), flori-de-tăietură (pl.), iarbă-de-săpun, iarbă-de-soponit, mărarul-calului, rupturi-de-mal (pl.), spuma-calului, (înv.) săpunare, săpunărică.

CIUIN s. (BOT.; Saponaria officinalis) odagaci, săpunariță, (reg.) berbecei (pl.), grozdică, juni (pl.), mielușei (pl.), săpuior, săpun, săpunar, săpunaș, săpunel, săpinioară, săpuniță, spumariță, văcărică, văcăriță, buruiană-albă, floarea-călugărului, floarea-studentului, flori-albe (pl.), flori-bătăi (pl.), flori-de-sopon (pl)., flori-de-tăietură (pl.), iarbă-de-săpun, iarbă-de-soponit, mărarul-calului, rupturi-de-mal (pl.), spuma-calului, (înv.) săpunare, săpunărică.

ciuin s. m. – Plantă, săpunariță. – Var. ciuien. Tc. çüyen (Șeineanu, II, 138). DAR dă cuvîntul ca înv., dar încă circulă în Munt.

CIUÍN (< tc.) s. m. Plantă medicinală perenă din familia cariofilaceelor, înaltă de 30-70 cm, cu frunze opuse, alungit-eliptice și flori albe sau roz; are un conținut bogat de saponină; odogaci (2) (Saponaria officinalis). Rădăcina se folosește la fabricarea săpunurilor și pentru spălarea stofelor și mătăsurilor.