10 definiții pentru cistoscop


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cistoscóp sn [At: DA / Pl: ~oape / E: fr cystoscope] Aparat format dintr-un tub metalic prevăzut la unul dintre capete cu un sistem de iluminare, iar la celălalt cu un dispozitiv optic, întrebuințat la cistoscopie.

CISTOSCÓP, cistoscoape, s. n. Instrument format dintr-un tub metalic prevăzut la unul dintre capete cu un bec electric, iar la celălalt cu un dispozitiv optic, folosit la cistoscopie. – Din fr. cystoscope.

CISTOSCÓP, cistoscoape, s. n. Aparat format dintr-un tub metalic prevăzut la unul dintre capete cu un bec electric, iar la celălalt cu un dispozitiv optic, întrebuințat la cistoscopie. – Din fr. cystoscope.

CISTOSCÓP, cistoscopuri, s. n. Aparat care se compune dintr-un tub metalic prevăzut la unul din capete cu un bec electric, iar la celălalt cu un dispozitiv optic, întrebuințat la cistoscopie. – Pl. și: cistoscoape.

CISTOSCÓP, cistoscopuri, s. n. Aparat format dintr-un tub metalic prevăzut la unul dintre capete cu un bec electric, iar la celălalt cu un dispozitiv optic, întrebuințat la cistoscopie. – Fr. cystoscope (< gr.).

CISTOSCÓP s.n. Instrument prevăzut cu un dispozitiv optic, care permite examinarea interiorului vezicii urinare. [< fr. cystoscope, cf. gr. kystis – vezică, skopein – a examina].

CISTOSCÓP s. n. instrument folosit în cistoscopie. (< fr. cystoscope)

CISTOSCÓP ~oápe n. med. Aparat pentru examinarea cavității vezicii urinare. /<fr. cystoscope


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!cistoscóp (-tos-cop/-to-scop) s. n., pl. cistoscoápe

cistoscóp s. n. (sil. mf. -scop), pl. cistoscoápe

Intrare: cistoscop
cistoscop1 (pl. -e) substantiv neutru
  • silabație: cis-tos-cop, cis-to-scop
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cistoscop
  • cistoscopul
  • cistoscopu‑
plural
  • cistoscoape
  • cistoscoapele
genitiv-dativ singular
  • cistoscop
  • cistoscopului
plural
  • cistoscoape
  • cistoscoapelor
vocativ singular
plural
cistoscop2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DLRM
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cistoscop
  • cistoscopul
  • cistoscopu‑
plural
  • cistoscopuri
  • cistoscopurile
genitiv-dativ singular
  • cistoscop
  • cistoscopului
plural
  • cistoscopuri
  • cistoscopurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

cistoscop

  • 1. Instrument format dintr-un tub metalic prevăzut la unul dintre capete cu un bec electric, iar la celălalt cu un dispozitiv optic, folosit la cistoscopie.
    surse: DEX '09 DLRLC DN

etimologie: