3 definiții pentru cirifer
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CIRIFER, -Ă adj. (despre plante) înzestrat cu peri țepoși sau cârcei. (< fr. cirrifère)
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
cirifer adj. m., pl. ciriferi; f. sg. ciriferă, pl. cirifere
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
CIRI- „ciri, peri țepoși, filament”. ◊ L. cirrus, i „buclă de păr, cîrcei” > fr. cirri-, engl. id. > rom. ciri-. □ ~fer (v. -fer), adj., (despre plante) care este înzestrat cu peri țepoși sau cîrcei; ~form (v. -form), adj., în formă de cîrcei; sin. ciroid; ~grad (v. -grad), adj., care se mișcă cu ajutorul cirilor; ~pede (v. -ped2), s. n. pl., subclasă de crustacee marine, cu picioarele transformate în ciri, pentru prinderea hranei.
- sursa: DETS (1987)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
adjectiv (A1) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
cirifer, ciriferăadjectiv
- 1. (Despre plante) Înzestrat cu peri țepoși sau cârcei. MDN '00
etimologie:
- cirrifère MDN '00