16 definiții pentru ciocănitoare


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ciocănitoare sf [At: SADOVEANU, ap. DA / V: ~năt~ / Pl: ~, (rar) ~ori / E: ciocăni + -toare] 1 Nume dat mai multor specii de păsări agățătoare de pădure cu aripile scurte, cu cioc conic, puternic, care ciocănesc coaja copacilor, distrugând insectele dăunătoare și larvele lor (Picus și Dryocopus) Si: ghionoaie. 2 Instrument care ciocănește. 3 (Pop) Mitralieră. corectată

CIOCĂNITOÁRE, ciocănitori, s. f. Nume dat mai multor specii de păsări agățătoare de pădure cu aripile scurte, cu cioc conic, puternic, care ciocănesc coaja copacilor, distrugând insectele dăunătoare și larvele lor; ghionoaie. [Pl. și: ciocănitoare] – Ciocăni + suf. -toare.

CIOCĂNITOÁRE, ciocănitori, s. f. Nume dat mai multor specii de păsări agățătoare de pădure cu aripile scurte, cu cioc conic, puternic, care ciocănesc coaja copacilor, distrugând insectele dăunătoare și larvele lor; ghionoaie. [Pl. și: ciocănitoare] – Ciocăni + suf. -toare.

CIOCĂNITOÁRE, ciocănitori, s. f. Pasăre agățătoare de pădure, care sparge cu ciocul coaja copacilor pentru a-și găsi hrana (Picus viridis); ghionoaie. Pe ici, pe colo, ciocănitorile colorate bateau toaca de sară. SADOVEANU, O. I 314. Ciocănitori tocau în scoarța arborilor, strigăte melancolice veneau de departe și se stingeau între frunzișurile neclintite. SADOVEANU, O. III 359. Ciocănitoarea se cațără cu ghiarele. de trunchiul unui mesteacăn și-l ciocănește de jos pînă sus. GÎRLEANU, L. 14.

CIOCĂNITOÁRE ~óri f. Pasăre sedentară, de talie mijlocie, cu cioc puternic și cu penaj viu colorat, care ciocănește coaja copacilor în căutarea viermilor cu care se hrănește; ghionoaie. [G.-D. ciocănitorii] /a ciocăni + suf. ~toare

ciocănitoare f. Tr. gheonoaie (ea bate cu ciocul în coaja arborilor spre a găsi viermi pentru hrană).

cĭocănitoáre și cĭocînătoáre f., pl. orĭ, ca privighetorĭ (d. cĭocănesc). Mold. Trans.. Ghionoaĭe, o pasăre agățătoare care se nutrește căutînd larve pe supt coaja copacilor, pe care o cĭocănește mereŭ (lat. picus): cĭocănitoarea duruĭa în scoarță (Sadov. VR. 1930, 9-10, 194). V. cĭocîrleț și verdare.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

ciocănitoáre s. f., g.-d. art. ciocănitórii; pl. ciocănitóri

ciocănitoáre s. f., g.-d. art. ciocănitórii; pl. ciocănitóri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CIOCĂNITOÁRE s. v. ghionoaie.

CIOCĂNITOÁRE s. v. virdare.

ciocănitoare-mi s. v. SCORȚAR.

CIOCÂNITOARE s. (ORNIT.) ghionoaie, (reg.) bocănitoare, scobitoare, tocănitoare, verdaică, verdoaică, virdare. (~ denumește mai multe specii de păsări arboricole.)


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

ciocănitoáre, ciocănitóri, s.f. (pop., înv.) mitralieră.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

CIOCĂNITOÁRE (< ciocăni) s. f. Nume dat la c. 200 de specii de păsări specializate în locomoția prin cățărare, de talie mijlocie (16-48 cm), rele zburătoare, cu pene rigide, limba cilindrică, lungă și protractilă, cioc conic, ascuțit, gheare ascuțite și dezvoltate. În România trăiesc 10 specii, de ex.: c. pestriță mare (Dendrocopus major), cu penaj alb, negru, roșu; c. verde (Picus viridis), cu penaj verde-gălbui cu roșu; c. neagră (Dryocopus martius), cea mai mare c. din România. corectată


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

ciocănitoare, ciocănitori s. f. 1. femeie de moravuri ușoare. 2. nimfomană. 3. persoană care vorbește mult.

Intrare: ciocănitoare
ciocănitoare substantiv feminin
substantiv feminin (F116)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ciocănitoare
  • ciocănitoarea
plural
  • ciocănitori
  • ciocănitorile
genitiv-dativ singular
  • ciocănitori
  • ciocănitorii
plural
  • ciocănitori
  • ciocănitorilor
vocativ singular
plural
ciocănitoare substantiv feminin
substantiv feminin (F103)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ciocănitoare
  • ciocănitoarea
plural
  • ciocănitoare
  • ciocănitoarele
genitiv-dativ singular
  • ciocănitoare
  • ciocănitoarei
plural
  • ciocănitoare
  • ciocănitoarelor
vocativ singular
plural