5 definiții pentru cinofil (adj.)

cinofíl, ~ă [At: DN3 / Pl: ~i, ~e / E: fr cynophile] 1 sm Amator de câini. 2-3 smf, a (Persoană) care iubește câinii.

cinofíl adj. m., pl. cinofíli; f. sg. cinofílă, pl. cinofíle

CINOFÍL, -Ă adj., s.m. și f. Amator de câini; (cel) care iubește câinii. [< fr. cynophile].

CINOFÍL, -Ă adj., s. m. f. (cel) care iubește câinii. (< fr. cynophile)


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

CINO- (CHINO-2) „cîine, canin”. ◊ gr. kyon, kynos „cîine” > fr. cyno-, engl. id., it. cino- > rom. cino- și chino-.~cefal (v. -cefal), s. m., specie de maimuță africană, cu capul și botul de formă alungită și cu coada lungă; ~drom (chinodrom) (v. -drom), s. n., pistă special amenajată pentru cursele de cîini; ~fil (v. -fil1), adj., s. m. și f., (persoană) care iubește cîinii; ~filie (v. -filie1), s. f., atașament exagerat pentru cîini; ~fob (v. -fob), adj., s. m. și f., (persoană) care suferă de cinofobie; ~fobie (v. -fobie), s. f., teamă patologică de cîini; ~id (v. -id), adj., cu aspect de cîine; ~logie (v. -logie1), s. f., chinologie*, canicultură*; ~pedie (v. -pedie), s. f., creștere a cîinilor de vînătoare.

Intrare: cinofil (adj.)
cinofil adjectiv
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cinofil cinofilul cinofi cinofila
plural cinofili cinofilii cinofile cinofilele
genitiv-dativ singular cinofil cinofilului cinofile cinofilei
plural cinofili cinofililor cinofile cinofilelor
vocativ singular
plural