12 definiții pentru cinabru


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cinábru sn [At: BARCIANU / V: ~bár, ~bór, ținábor, ținóber / Pl: ~uri / E: it cinabro, fr cinabre] 1 Sulfură naturală de mercur, de culoare roșie Si: (înv) chinovar. 2 Colorant roșu-închis fabricat din cinabru (1) Si: (înv) chinovar. 3 (Pex) Culoare roșie-închisă, ca a cinabralui (1) Si: (Înv) chinovar. 4 (Med; pop) Medicament cu cinabru (1) pentru boli de piele Si: (înv) chinovar. 5 (Pex; pop; îf -bar) Sifilis.

CINÁBRU s. n. Sulfură naturală de mercur, de culoare roșie, folosită mai ales la prepararea vopselelor. – Din fr. cinabre.

CINÁBRU s. n. Sulfură naturală de mercur, de culoare roșie, folosită mai ales la prepararea vopselelor. – Din fr. cinabre.

CINÁBRU s. n. Sulfură naturală de mercur, de culoare roșie, folosită mai ales ca vopsea în pictură. Roșu de cinabru.

CINÁBRU s.n. Sulfură naturală de mercur, de culoare roșie. ♦ Culoare roșie-închisă. [< it. cinabro, cf. fr. cinabre].

CINÁBRU s. n. 1. sulfură naturală de mercur, roșie. 2. culoare roșie-închisă. (< fr. cinabre)

CINÁBRU n. 1) chim. Sulfură naturală de mercur sau de antimoniu, de culoare roșie, întrebuințată la prepararea vopselelor; vermillon. 2) Colorant roșu, întrebuințat în pictură și în medicină; chinovar. /<fr. cinabre

*cinábru n. (fr. cinabre, it. cinabro, d. lat. cinnábaris, care vine d. vgr. kinnábari). Min. Sulfură de mercur, roșie aprinsă. – Și chinavár și chinovár (rus. kinovarĭ, ngr. kinávari).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

cinábru (-na-bru) s. n., art. cinábrul

cinábru s. n. (sil. -bru), art. cinábrul


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CINÁBRU s. v. vermillon.

CINABRU s. chinovar, vermillon. (~ este o culoare roșie mult folosită în pictură.)


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

CINÁBRU (< fr.) s. n. 1. Sulfură naturală de mercur, care se formează din soluții alcaline, hidrotermal, la temperaturi joase și se depune în apropierea suprafeței scoarței terestre. Are culoare roșie-carmin și luciu adamantin; este casantă și are aspect de mase compacte sau de pojghițe pulverente. Este cel mai important minereu de mercur (86,2% mercur). 2. Culoare roșie, cu tonuri între stacojiu și violet, folosită încă din antic.

Intrare: cinabru
  • silabație: ci-na-bru
substantiv neutru (N40)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cinabru
  • cinabrul
  • cinabru‑
plural
genitiv-dativ singular
  • cinabru
  • cinabrului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

cinabru

  • 1. Sulfură naturală de mercur, de culoare roșie, folosită mai ales la prepararea vopselelor.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: chinovar vermillon un exemplu
    exemple
    • Roșu de cinabru.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Culoare roșie-închisă.
      surse: DN

etimologie: