19 definiții pentru cicero


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cícero1 smi [At: MDT / E: fr cicéro] (Tip) 1 Corp de literă de 12 puncte. 2 Albitură având baza de dimensiunile unui cicero1 (1).

cícero2 smi [At: DEX2 / E: Cicero] Gen de tunsoare bărbătească (scurtă).

CÍCERO1 s. n. (Tipogr.) 1. Corp de literă de 12 puncte tipografice. 2. Albitură având baza un pătrat cu dimensiunile unui cicero1 (1). – Din fr. cicéro.

CÍCERO2 adj. invar., adv. (Care este) tuns scurt. – Din n. pr. Cicero.

CÍCERO1 s. m. invar. (Tipogr.) 1. Corp de literă de 12 puncte tipografice. 2. Albitură având baza un pătrat de un cicero1 (1). – Din fr. cicéro.

CÍCERO2 s. m. invar. Gen de tunsoare bărbătească (scurtă). – Din n. pr. Cicero.

CÍCERO s.n. 1. Corp de literă de 12 puncte tipografice. ◊ Dublu cicero = literă tipografică cu corpul de 24 de puncte, sau de 2 cicero. 2. Albitură având baza unui pătrat cu dimensiunile unui corp de literă de 12 puncte. [< fr. cicéro].

CÍCERO1 s. m. 1. corp de literă de 12 puncte tipografice. 2. albitură având baza unui pătrat cu dimensiunile unui cicero1 (1). (< fr. cicéro)

CÍCERO2 s. m. inv. gen de tunsoare bărbătească (scurtă). (cf. Cicero)

CÍCERO m. 1) Garnitură de caractere tipografice (de 12 puncte). 2) Corp de literă din această garnitură. /<fr. cicéro

cicero n. nume dat unor caractere tipografice de 12 puncte (cam 0 m., 0045) și care servă ca unitate de măsură tipografică.

*cícero (nom. latin al numeluĭ Cicerone), numele unuĭ fel de litere tipografice.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!cícero1 (despre tunsori) adj. invar., adv.

!cícero2 (corp de literă) s. n.

*Cícero (nume de persoană) s. propriu m.

cícero (corp de literă, tunsoare) s. m. invar.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

Cícero s. m. pr. – Persoană special pregătită care conduce vizitatorii într-un muzeu, într-un oraș etc. Der. cicero, s. m. invar. (corp de literă de 12 puncte tipografice), din fr. cicéro; cicerone, s. m. (călăuză, ghid), din it. cicerone; cicronian, adj.


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a fi tuns cicero expr. (deț.) a fi tuns la chelie / la zero.

a tunde cicero expr. (deț.) a tunde zero.

Intrare: cicero
substantiv neutru (N77)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cicero
  • ciceroul
  • cicerou‑
plural
genitiv-dativ singular
  • cicero
  • ciceroului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)