9 definiții pentru chiț
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CHIȚ interj. Cuvânt care imită sunetele caracteristice ale șoarecilor. – Onomatopee.
CHIȚ interj. Cuvânt care imită sunetele caracteristice ale șoarecilor. – Onomatopee.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de Alex
- acțiuni
chiț i [At: DA ms / E: fo] Cuvânt care imită sunetele scoase de șoareci și de șobolani.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CHIȚ interj. Onomatopee care imită chițăitul șoarecilor.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CHIȚ interj. (se folosește pentru a reda sunetul caracteristic emis de șoareci). /Onomat.
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
chiț interj.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
chiț interj.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
chiț interj.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
CHIȚ interj. (reg.) țiț. (Șoarecele face: ~!)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CHIȚ interj. (reg.) țiț. (Șoarecele face ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
chiț interj. – Imită sunetele mai multor animale în special șoarecii și șobolanii. Formație spontană; cf. bg. kvic, sb. kvečati, slov. kvičati, toate cu sensul de „a geme.” După Cihac, din sl. kvičati „a grohăi porcii”, cf. covița. – Der. chițăi (var. chițcăi), vb. (a scoate sunete ascuțite șoarecii); chițcan, s. m. (șobolan), a cărui der. nu este clară.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
chiținterjecție
- 1. Cuvânt care imită sunetele caracteristice ale șoarecilor. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: țiț
etimologie:
- DEX '98 DEX '09