13 definiții pentru chist (s.n.)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CHIST, chisturi, s. n. 1. Tumoare benignă de forma unei pungi închise, de obicei cu un conținut lichid sau semilichid. 2. Înveliș protector secretat de unele animale inferioare aflate în condiții de mediu nefavorabile. – Din fr. kyste.

CHIST, chisturi, s. n. 1. Tumoare benignă de forma unei pungi închise, de obicei cu un conținut lichid sau semilichid. 2. Înveliș protector secretat de unele animale inferioare aflate în condiții de mediu nefavorabile. – Din fr. kyste.

chist sn [At: BIANU, D. S. / Pl: ~uri / E: fr kyste, ngr ϰίστις] 1 Tumoră benignă de forma unei pungi închise, de obicei cu un conținut lichid sau semilichid. 2 Înveliș protector secretat de unele animale inferioare aflate în condiții de mediu nefavorabile.

CHIST, chisturi, s. n. Tumoare benignă constînd dintr-o pungă cu un conținut lichid sau semilichid. V. tumoare.

CHIST s.n. 1. Tumoare benignă constînd dintr-o pungă plină cu un conținut lichid, semilichid sau gazos. 2. (Zool.) Înveliș foarte rezistent pe care și-l fac unele animale inferioare pentru a se apăra contra influențelor neprielnice ale mediului. 3. Stadiul larvar al teniei. 4. Celulă globuloasă bogată în substanțe de rezervă, care îndeplinește funcția de organ de înmulțire a unor plante inferioare. [Pl. -turi. / < fr. kyste, cf. gr. kystis – bășică].

CHIST1 s. n. 1. tumoare benignă de forma unei pungi plină cu conținut (semi)lichid. 2. înveliș protector foarte rezistent la unele animale inferioare. 3. stadiu larvar al teniei. 4. celulă globuloasă bogată în substanțe de rezervă, cu funcția de organ de înmulțire a unor plante inferioare. (< fr. kyste)

CHIST ~uri n. 1) Tumoare benignă apărută în urma unor procese patologice. 2) Înveliș protector pe care îl au unele animale inferioare aflate în condiții nefavorabile. 3) Perioada larvară a teniei. /<fr. kyste

*chist n., pl. urĭ (fr. kyste, d. vgr. kýstis, beșică. V. cistită). Med. Tumoare (unflătură) de forma uneĭ pungĭ pline cu un fel de grăsime care se formează pe supt pele orĭ în trup și care se vindecă numaĭ pin operațiune. (Se numește și bolfă, broască și motîlcă).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

CHIST (< fr., {s} gr. kystis „vezică”) s. n. 1. (MED). Tumoră benignă cu conținut diferit (ex. c. sebaceu, c. dermoid). ♦ C. Hidatic (hidatică) = formă larvară a parazitului Taenia echinococcus (Echinococcus granulosus) care se dezvoltă la bovine, ovine și porcine (gazde intermediare normale ale acestuia). Accidental se întîlnește și la om, cu multiple localizări, mai frecvent în ficat și pulmon, putînd atinge mărimea unui cap de copil. 2. (ZOOL.) Înveliș protector al unor animale inferioare. 3. (ZOOL.) Stadiu larvar al teniei.

Intrare: chist (s.n.)
chist1 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • chist
  • chistul
  • chistu‑
plural
  • chisturi
  • chisturile
genitiv-dativ singular
  • chist
  • chistului
plural
  • chisturi
  • chisturilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

chist, chisturisubstantiv neutru

  • 1. Tumoare benignă de forma unei pungi închise, de obicei cu un conținut lichid sau semilichid. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
  • 2. Înveliș protector secretat de unele animale inferioare aflate în condiții de mediu nefavorabile. DEX '09 DEX '98 DN
  • 3. Stadiul larvar al teniei. DN
  • 4. Celulă globuloasă bogată în substanțe de rezervă, care îndeplinește funcția de organ de înmulțire a unor plante inferioare. DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.