23 de definiții pentru chimir

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CHIMIR, chimire, s. n. Brâu lat de piele, adesea ornamentat și prevăzut cu buzunare, pe care îl poartă țăranii; șerpar. ◊ Expr. A pune la chimir = a strânge bani; a fi zgârcit. A avea la chimir = a fi bogat. [Var.: (reg.) chimer s. n.] – Din tc. kemer.

CHIMIR, chimire, s. n. Brâu lat de piele, adesea ornamentat și prevăzut cu buzunare, pe care îl poartă țăranii; șerpar. ◊ Expr. A pune la chimir = a strânge bani; a fi zgârcit. A avea la chimir = a fi bogat. [Var.: (reg.) chimer s. n.] – Din tc. kemer.

chimir sn [At: ARHIVA R. II, 32 / V: ~iu / Pl: ~e și ~uri / E: tc kemer] (Îvp) 1 Boltă. 2 Cămară mică. 3 Brâu lat de piele adesea ornamentat și prevăzut cu buzunare, pe care îl poartă țăranii. Si: brâu, cingătoare, curea. 4 (Pex) Pungă purtată la brâu.

CHIMIR, chimire, s. n. Brîu lat de piele (uneori împodobit), prevăzut cu buzunare, în care țăranii își țin banii și diferite obiecte mărunte; șerpar. V. brîu, curea. Trupu-i nalt ședea încovoiat asupra chimirului lat de piele roșcată lustruită, în care bătaia razelor trezea scînteieri. SADOVEANU, O. III 387. Încheind scrisoarea pe care plugarul o înfășură, cu deosebită grijă, în basma și o strecură în chimir, am ieșit să-l întovărășesc cîțiva pași la vale, spre sat. C. PETRESCU, S. 136. Cel dintîi [chimir] era cu taleri, altul numai cu florinți, Al treilea galbeni, galbeni de cei ungurești cu zimți! Ce chimir!... De piele neagră, și bagă bine de seamă, Avea-n juru-i agățate zece năsturași de-alamă. HASDEU, R. V. 108. Chimirul s-o fi vărsat, Banii s-or fi-mprăștiat. TEODORESCU, P. P. 441. ◊ Expr. A pune la chimir = a strînge bani, a fi zgîrcit. A avea la chimir = a fi bogat. – Pl. și: chimiruri (DUMITRIU, B. F. 7, SADOVEANU,O.I 21). – Variantă: (regional) chimer (CREANGĂ, P. 161) s. n.

CHIMIR, chimire, s. n. Brîu lat de piele, prevăzut cu buzunare, pe care îl poartă țăranii; șerpar. ◊ Expr. A pune la chimir = a strînge bani; a fi zgîrcit. A avea la chimir = a fi bogat. [Var.: chimer s. n.] – Tc. kemer.

CHIMIR ~uri n. (în portul popular bărbătesc) Cingătoare lată din piele (ornamentată) prevăzută cu buzunare; șerpar. ◊ A avea la ~ a avea bani. /<turc. kemer

chimir n. 1. brâu lat și îndoit de piele în care țăranul de la munte poartă parale, cremene, cuțit, etc.: chimir cu oțele; 2. pungă cu bani: când mă văd supuș la bir, atins tocmai la chimir AL. [Turc. KEMER, boltă și șerpar (de unde și Mold. chimeriu), primul sens românește ieșit din uz].

chimír n., pl. e și urĭ (turc. kemer, boltă, arcadă, zonă, cingătoare, d. ngr. kamára, boltă. D. kemer vine ngr. keméri, bg. sîrb. kemer. V. cămară, comoară). Vechĭ (chimer). Boltă, arcadă. Azĭ. Șerpar, cingătoare de pele de ținut banĭ. (Sînt și chimire micĭ cu care te încingĭ la pulpă). – În est și chimer. V. brîŭ.

CHIMER s. n. v. chimir.

chimer n. Mold. V. chimir: o curelușă de cele cu chimeruri. CR.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

chimir (înv.) s. n., pl. chimire

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CHIMIR s. șerpar, (înv. și reg.) tisău, (reg.) chingă, (Ban. și Olt.) praștie. (Ține banii în ~.)

CHIMIR s. șerpar, (înv. și reg.) tisău, (reg.) chingă, (Ban. și Olt.) praștie. (Ține banii în ~.)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

chimir (chimire), s. n.1. (Înv.) Boltă, arc. – 2. Brîu tipic, de piele, foarte lat, prevăzut cu buzunare. – Var. chimer. Mr. chimere, megl. chimer. Tc. kemer „boltă” și „brîu” (Roesler 596; Șeineanu, II, 112; Berneker 556; Lokotsch 1040; Ronzevalle 148), din ngr. ϰαμάρα; cf. ngr. ϰεμέρι, bg. kemer. Este dublet al lui cămară. Probabil din același cuvînt tc. (tc. kemerli „boltit”) provine ghimirlie, s. f. (ferăstrău), dacă primul său sens a fost acela de „ferăstrău rotund” (cf. var. chimilioară, chimirlic); ca și ghimirlie (var. ghemerlie, ghimerlie, dimerlie), s. f. (colibă).

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

chimir, chimire, s.n. (înv.) 1. arcadă, boltă. 2. cămară mică.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a umbla prin chimire expr. (intl.) a fura din buzunare.

Intrare: chimir
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • chimir
  • chimirul
  • chimiru‑
plural
  • chimire
  • chimirele
genitiv-dativ singular
  • chimir
  • chimirului
plural
  • chimire
  • chimirelor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • chimer
  • chimerul
  • chimeru‑
plural
  • chimere
  • chimerele
genitiv-dativ singular
  • chimer
  • chimerului
plural
  • chimere
  • chimerelor
vocativ singular
plural
chimiriu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
chimeriu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

chimir, chimiresubstantiv neutru

  • 1. Brâu lat de piele, adesea ornamentat și prevăzut cu buzunare, pe care îl poartă țăranii. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: șerpar diminutive: chimiraș
    • format_quote Trupu-i nalt ședea încovoiat asupra chimirului lat de piele roșcată lustruită, în care bătaia razelor trezea scînteieri. SADOVEANU, O. III 387. DLRLC
    • format_quote Încheind scrisoarea pe care plugarul o înfășură, cu deosebită grijă, în basma și o strecură în chimir, am ieșit să-l întovărășesc cîțiva pași la vale, spre sat. C. PETRESCU, S. 136. DLRLC
    • format_quote Cel dintîi [chimir] era cu taleri, altul numai cu florinți, Al treilea galbeni, galbeni de cei ungurești cu zimți! Ce chimir!... De piele neagră, și bagă bine de seamă, Avea-n juru-i agățate zece năsturași de-alamă. HASDEU, R. V. 108. DLRLC
    • format_quote Chimirul s-o fi vărsat, Banii s-or fi-mprăștiat. TEODORESCU, P. P. 441. DLRLC
    • chat_bubble A pune la chimir = a strânge bani; a fi zgârcit. DEX '09 DEX '98
    • chat_bubble A avea la chimir = a fi bogat. DEX '09 DEX '98
  • comentariu Plural și: chimiruri. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.