16 definiții pentru chiciură (promoroacă)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

chiciură1 sf [At: DELAVRANCEA, S. 33/5 / V: chiu~, ~cioară, cicu-, pi~ / Pl: ~ri / E: bg кичурь] (Mun) Brumă groasă, înghețată pe arbori, cu fire atârnând ca niște mustăți Si: promoroacă.

CHÍCIURĂ, chiciuri, s. f. Cristale de gheață care se depun iarna pe crengi, pe sârme etc.; promoroacă. – Din bg. kičur.

CHÍCIURĂ s. f. Cristale de gheață care se depun iarna pe crengi, pe sârme etc.; promoroacă. – Din bg. kičur.

CHICIÚRĂ s. f. Strat de gheață care se formează iarna pe arbori și pe case, din picăturile de ceață sau de ploaie; promoroacă. Ogrăzile, înecate în fumuriu, dorm, nălbite de chiciură și zăpadă. DELAVRANCEA, S. 33.

CHÍCIURĂ s. f. Strat de gheață care se formează iarna pe arbori și pe case din vaporii de apă sau din picăturile de ploaie; promoroacă. – Bg. kičur „mănunchi, buchet; țurțur de gheață”.

CHÍCIURĂ f. Strat subțire din cristale de gheață care se formează iarna pe ramurile copacilor și pe obiecte; promoroacă. [G.-D. chiciurii; Sil. chi-ciu-] /<bulg. kițur

chiciură f. pătură ușoară de ghiață ce acoperă corpurile, când frigul cristalizează aburul aerului. [Cf. Mold. cicură, sloiu de ghiață = ceh CIKUR].

chícĭură f., pl. ĭ (met. din cĭucure, adică „florĭ de gheață”. Cp. cu cĭorchin). Munt. vest Promoroacă. – În est chĭúcĭură și (Tec. Cov.) chiceră.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

chíciură s. f., g.-d. art. chíciurii, pl. chíciuri

chíciură s. f., g.-d. art. chíciurii, pl. chíciuri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CHÍCIURĂ s. (MET.) promoroacă, (pop.) brumă, (reg.) bură, chidă, gotcă, polei, promoară, stură. (~ s-a depus pe crengile copacilor.)

CHICIURĂ s. (MET.) promoroacă, (pop.) brumă, (reg.) bură, chidă, gotcă, polei, promoară, stură. (~ s-a depus pe crengile copacilor.)


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

chíciură s. f. – Promoroacă. Bg. kićur (Conev 75; DAR); mai ales în Munt. Se confundă cu bg. kićor „ciorchine” – Der. închiciuri (var. închiciura), vb. (a se acoperi de chiciură). Cicură, s. f. (chiciură), pe care Cihac, II, 52, îl pune în legătură cu ceh. cikor, trebuie să fie o formă cu metateză a aceluiași cuvânt.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

CHICÍURĂ (< bg.) s. f. Fenomen hidrometeorologic manifestat prin depunerea de granule de gheață albicioasă și poroasă, formate prin sublimarea vaporilor de apă, pe obiecte subțiri (ramuri, conductori aerieni etc.) în condiții de timp calm sau cu vînt slab cu ceață și cu temperaturi sub -15 °C.

Intrare: chiciură (promoroacă)
chiciură1 (pl. -i) substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • chiciură
  • chiciura
plural
  • chiciuri
  • chiciurile
genitiv-dativ singular
  • chiciuri
  • chiciurii
plural
  • chiciuri
  • chiciurilor
vocativ singular
plural

chiciură (promoroacă)

  • 1. Cristale de gheață care se depun iarna pe crengi, pe sârme etc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: promoroacă un exemplu
    exemple
    • Ogrăzile, înecate în fumuriu, dorm, nălbite de chiciură și zăpadă. DELAVRANCEA, S. 33.
      surse: DLRLC

etimologie: