8 definiții pentru cepuit (s.n.)
Explicative DEX
CEPUIT s. n. Faptul de a cepui; cepuire. – V. cepui.
cepuit1 sn [At: I. APOLZAN, U. 19 / P: ~pu-it / Pl: ~uri / E: cepui] 1-3 Cepuire (1-3).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CEPUIT s. n. Tăiere a crăcilor de pe trunchiurile de rășinoase, pentru o mai ușoară sortare și manipulare a trunchiurilor. – Din cep.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
CEPUIT n. Tăiere a crengilor de pe trunchiurile copacilor pentru a ușura sortarea și manipularea lor. [Sil. -pu-it] /Din cep
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Ortografice DOOM
cepuit (acțiunea de a pune cepuri, de a curăța arbori) (rar) s. n. corectat(ă)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
cepuit (acțiunea de a pune cepuri, de a curăța arbori) s. n.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
cepuit s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Regionalisme / arhaisme
cepuit, -ă, cepuiți, -te, adj. 1. (ref. la un recipient) Astupat, închis cu dop. 2. (ref. la grinzi) Îmbinate cu cuie de lemn. – Din cepui (MDA).
- sursa: DRAM 2021 (2021)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
| substantiv neutru (N29) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
cepuitsubstantiv neutru
- 1. Faptul de a cepui. DEX '09sinonime: cepuire
etimologie:
- cepui DEX '09
- cep DEX '98
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.