opțiuni
  • info

5 definiții pentru cepuire

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CEPUIRE, cepuiri, s. f. Cepuit. – V. cepui.

cepuire sf [At: MDA ms / P: ~pu-i~ / Pl: ~ri / E: cepui] 1 Împreunare cu cepuri (17) a două bucăți de lemn Si: cepuit1 (1), (Mar) cepurire (1), cepurit1 (1). 2 Lucrare de cepuri (18) cu rindeaua Si: cepuit1 (2), (Mar) cepurire (2), cepurit1 (2). 3 Curățare de ramuri a unui arbore Si: cepuit1 (3), (reg) cepurire (3), cepurit1 (3), cihuire, ciuhuit1, ciungăvire, ciungăvit1, crenguire, crenguit1, dărâmare, dărâmat1.

CEPUIRE, cepuiri, s. f. Cepuit. – Din cep.

cepuire s. f. Tăierea crăcilor pomilor; cepuit ◊ „Celelalte operațiuni, cum ar fi cepuirea, cojirea, fasonarea materialului lemnos pe tipodimensiuni, potrivit sortimentelor prevăzute în plan, legarea în snopi a crăcilor și a cojilor, au loc «jos» [...] în depozitele de preindustrializare.” Sc. 28 III 74 p. 5 (din cepui; LTR)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

cepuire s. f. (sil. -pu-i-), g.-d. art. cepuirii; pl. cepuiri

Intrare: cepuire
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cepuire
  • cepuirea
plural
  • cepuiri
  • cepuirile
genitiv-dativ singular
  • cepuiri
  • cepuirii
plural
  • cepuiri
  • cepuirilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

cepuire, cepuirisubstantiv feminin

  • 1. Cepuit. DEX '09 DEX '98
    sinonime: cepuit
etimologie:
  • vezi cepui DEX '09
  • cep DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.