13 definiții pentru centenar (s.n.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

centenár, ~ă [At: HOGAȘ, HR. 50 / V: ~iu / Pl: ~i, ~e / E: lat centenarius] 1-2 smf, a (Persoană) care a împlinit 100 de ani. 3 sn Împlinire a 100 de ani de la un eveniment însemnat. 4 sn Sărbătorire a 100 de ani de la un eveniment.

CENTENÁR, -Ă, centenari, -e, s. n. Împlinire a o sută de ani de la un eveniment însemnat; celebrarea acestui eveniment. ♦ (Adjectival) Care datează de o sută (sau de mai multe sute) de ani. – Din lat. centenarius, fr. centenaire.

CENTENÁR, centenare, s. n. Împlinire a o sută de ani de la un eveniment însemnat; celebrarea acestui eveniment. ♦ (Adjectival) Care datează de o sută (sau de mai multe sute) de ani. – Din lat. centenarius, fr. centenaire.

CENTENÁR1, centenare, s. n. Împlinirea a o sută de ani de la producerea unui eveniment însemnat; celebrarea acestui eveniment. Centenarul morții lui Bălcescu.

CENTENÁR, centenare, s. n. Împlinire a o sută de ani de la producerea unui eveniment însemnat; celebrarea acestui eveniment. ♦ (Adjectival) Care datează de o sută (sau de mai multe sute) de ani. – Lat. lit. centenarius.

CENTENÁR s.n. Împlinirea a o sută de ani de la un eveniment însemnat; aniversare de o sută de ani. // adj., s.m. și f. (Cel) care are o sută de ani. [< lat. centenarius, cf. fr. centenaire].

CENTENÁR I. s. n. împlinirea a o sută de ani de la un eveniment însemnat; aniversare a acestui eveniment. II. adj., s. m. f. (om) de o sută de ani. (< lat. centenarius, fr. centenaire)

CENTENÁR1 ~e n. 1) Aniversare de o sută de ani. 2) Solemnitate consacrată unei asemenea aniversări. /<lat. centenarius

centenar n. serbarea unui eveniment ce revine la fiecare sută de ani.

*centenár, -ă adj. și s. (lat. centenarius). Care a trăit o sută de anĭ. S. n., pl. e (lat. centenarium, subînț. tempus, timp. V. cantar). Sărbarea de o sută de anĭ a unuĭ eveniment.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

centenár2 s. n., pl. centenáre

centenár s. n., pl. centenáre

Intrare: centenar (s.n.)
centenar2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • centenar
  • centenarul
  • centenaru‑
plural
  • centenare
  • centenarele
genitiv-dativ singular
  • centenar
  • centenarului
plural
  • centenare
  • centenarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

centenar (s.n.)

  • 1. Împlinire a o sută de ani de la un eveniment însemnat; celebrarea acestui eveniment.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN Șăineanu, ed. VI un exemplu
    exemple
    • Centenarul morții lui Bălcescu.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN Șăineanu, ed. VI
  • 2. Solemnitate consacrată unei asemenea aniversări.
    surse: NODEX

etimologie: