11 definiții pentru celtă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CELT, -Ă, celți, -te, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană făcând parte dintr-o veche populație europeană care a locuit în Galia (de unde s-a extins apoi și în alte regiuni); gal1. 2. Adj. Celtic. ♦ (Substantivat, f.) Limbă aparținând unei familii de limbi indo-europene vorbite, în Antichitate, de vechii gali și, astăzi, de bretoni, irlandezi, scoțieni, galezi. – Din fr. celtes.

celt, ~ă smf [At: DA / Pl: ~iți, ~e / E: fr Celtes] 1 Persoană care făcea parte dintr-o veche populație europeană care locuia în Galia (de unde s-a extins și în alte regiuni) Si: gal1. 2-3 a Celtic (1-2).

CELT, -Ă, celți, -te, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană făcând parte dintr-o veche populație europeană care a locuit în Galia (de unde s-a extins apoi și în alte regiuni); gal1. 2. Adj. Celtic. – Din fr. Celtes.

CELT, -Ă, celți, -te, s. m. și f. Persoană făcînd parte dintr-o veche populație europeană care a locuit la început în Galia.

CELT, -Ă, celți, -te, s. m. și f. Persoană făcând parte dintr-o veche populație europeană care a locuit în Galia (de unde s-a extins apoi și în alte regiuni). – După fr. celte.

CELT ~tă (~ti, ~te) m. și f. ist. Persoană care făcea parte din triburile răspândite în Europa apuseană și centrală. /<fr. Celte


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

céltă (persoană) s. f., pl. célte

celt adj. m., s. m., pl. celți; adj. f., s. f. céltă, pl. célte


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CELT s., adj. 1. s. gal. 2. adj. v. celtic.

CELT s., adj. 1. s. gal. 2. adj. celtic, galic. (Trib ~.)


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

CELT, -Ă (< fr., lat.) s. m. și f., adj. 1. S. m. și s. f. (la m. pl.) Triburi indo-europene, care formau în milen. 1 î. Hr. majoritatea populației din Europa apuseană și centrală; sînt creatorii culturii La Tène. În sec. 5-3 î. Hr., triburi celtice au migrat spre E și SE (și în România). ♦ Persoană care aparținea acestei populații. 2. Adj. Celtic.

Intrare: celtă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • celtă
  • celta
plural
  • celte
  • celtele
genitiv-dativ singular
  • celte
  • celtei
plural
  • celte
  • celtelor
vocativ singular
  • celtă
  • celto
plural
  • celtelor

celt, -ă (persoană) celtă

  • 1. Persoană făcând parte dintr-o veche populație europeană care a locuit în Galia (de unde s-a extins apoi și în alte regiuni).
    surse: DEX '09 DLRLC NODEX sinonime: gal (pers.)

etimologie: