11 definiții pentru carbonifer (s.n.)
din care- explicative (6)
- morfologice (3)
- specializate (1)
- enciclopedice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CARBONIFER, -Ă, carboniferi, -e, adj., s. n. 1. Adj. (Despre roci, terenuri sau regiuni) Care conține zăcăminte de cărbuni. 2. Adj. Care se ocupă cu extracția și cu prelucrarea cărbunelui; privitor la cărbuni. 3. S. n. A cincea perioadă a erei paleozoice, în cursul căreia s-au format principalele zăcăminte de cărbuni. – Din fr. carbonifère.
CARBONIFER, -Ă, carboniferi, -e, adj., s. n. 1. Adj. (Despre roci, terenuri sau regiuni) Care conține zăcăminte de cărbuni. 2. Adj. Care se ocupă cu extracția și cu prelucrarea cărbunelui; privitor la cărbuni. 3. S. n. A cincea perioadă a erei paleozoice, în cursul căreia s-au format principalele zăcăminte de cărbuni. – Din fr. carbonifère.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
carbonifer, ~ă [At: PONI, CH. 127 / Pl: ~i, ~e / E: fr carbonifère] 1 a (D. roci, terenuri sau regiuni) Care conține zăcăminte de cărbuni (12). 2 a Care se ocupă cu extracția și prelucrarea cărbunelui. 3 a Care aparține cărbunelui. 4 a Care provine de la cărbune. 5 a Referitor la cărbune. 6 a Specific cărbunelui. 7 a De cărbune. 8 sn A cincea perioadă a erei paleozoice, în cursul căreia s-au format principalele zăcăminte de cărbune.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CARBONIFER1 s. n. Perioadă din era paleozoică în cursul căreia s-au format principalele zăcăminte de cărbuni. – Fr. carbonifère.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
CARBONIFER, -Ă adj. 1. (Despre terenuri sau regiuni) Care conține zăcăminte de cărbuni. 2. Referitor la cărbunele de pămînt, la extracția și la prelucrarea lui. // s.n. Penultima perioadă a paleozoicului, în care s-au format cele mai bogate zăcăminte de cărbuni. [< fr. carbonifère, cf. lat. carbo – cărbune, ferre – a purta].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CARBONIFER, -Ă I. adj. 1. (despre terenuri, roci) care conține zăcăminte de cărbune. 2. referitor la cărbunele de pământ, la extracția și prelucrarea lui. II. adj., s. n. (din) penultima perioadă a paleozoicului, în care s-au format bogate zăcăminte de cărbuni. (< fr. carbonifère)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
CARBONIFER2 ~e n. Perioadă din era paleozoică caracterizată prin depuneri mari de zăcăminte de cărbuni. /<fr. carbonifere
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
carbonifer2 (perioadă a paleozoicului) s. n.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
carbonifer2 (perioadă a paleozoicului) s. n.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
carbonifer (geol.) s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
CARBONI- „cărbune”. ◊ L. carbo, onis „cărbune” > fr. carboni-, engl. id. > rom. carboni-. □ ~fer (v. -fer), adj., s. n., 1. adj., Care conține zăcăminte de cărbuni. 2. s. n., A cincea perioadă a erei paleozoice, cînd s-au format principalele zăcăminte de cărbune; ~form (v. -form), adj., cu aspect de cărbune.
- sursa: DETS (1987)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
CARBONIFER, a cincea perioadă a paleozoicului desfășurată în urmă cu 360 mil. de ani, caracterizată prin importante zăcăminte de cărbuni generate de flora continentală reprezentată prin pteridofite (criptogame vasculare), pteridospermopside (ferigi cu sămînță) și gimnosperme. În fauna marină apar echinoderme, brahiopode, foraminifere, iar în cea terestră amfibieni, stegocefali și reptile. Geotectonic, C. aparține ciclului hercinic; efecte regionale ample au avut loc în faza sudetă (C. inferior) și faza asturică (C. mediu / superior).
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv neutru (N29) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
carbonifersubstantiv neutru
- 1. A cincea perioadă a erei paleozoice, în cursul căreia s-au format principalele zăcăminte de cărbuni. DEX '09 DLRM DN
etimologie:
- carbonifère DEX '09