13 definiții pentru capitul (bot.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CAPÍTUL2, capitule, s. n. Inflorescență cu axul principal scurt și dilatat la vârf, purtând numeroase flori apropiate unele de altele. – Din fr. capitule, lat. capitulum.

capítul2 sn [At: BOTANICA, 83 / Pl: ~e / E: fr capitule, lat capitulum] (Bot) Inflorescență al cărei receptacul este întins ca un taler, purtând numeroase flori apropiate unele de altele.

CAPÍTUL2, capitule, s. n. Inflorescență al cărei receptacul este întins ca un taler, purtând numeroase flori apropiate unele de altele. – Din fr. capitule, lat. capitulum.

CAPÍTUL1, capitule, s. n. Inflorescență al cărei receptacul este întins ca un taler și poartă numeroase flori apropiate unele de altele. Păpădia are florile strînse în capitul.

CAPÍTUL2, capitule, s. n. Inflorescență al cărei receptacul este întins ca un taler, purtând numeroase flori apropiate unele de altele. – Fr. capitule (lat. lit. capitulum).

CAPÍTUL1 s.n. Tip de inflorescență cu numeroase flori apropiate unele de altele, reunite într-un receptacul în formă de taler. [Cf. lat. capitulum – căpușor, fr. capitule].

CAPÍTUL2 s. n. inflorescență racemoasă cu numeroase flori reunite într-un receptacul. (< fr. capitule, lat. capitulum)

CAPÍTUL2 ~e n. Inflorescență cu numeroase flori apropiate unele de altele, reunite într-un receptacul în formă de taler. /<lat. capitulum, fr. capitule

capitul n. 1. adunarea canonicilor unei catedrale (la Catolici); 2. Bot. grup de flori împreunate pe o axă.

*capítul n., pl. e (lat. capitulum, dim. d. caput, cap). Diviziune a uneĭ cărțĭ: cartea asta are zece capitule. Materia cuprinsă într’un capitul și (fig.) subĭectu despre care vorbeștĭ: vorbim despre capitulu călătoriĭlor. Corp de canonicĭ (la catolicĭ): episcopu și capitulu luĭ. Bot. Un fel de înflorire a maĭ multor florĭ (de ex. a compuselor). – Și capitol (după it.).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

capítul2 (inflorescență) s. n., pl. capítule

capítul (bot.) s. n., pl. capítule

capitul (botanic), pl. capitule

Intrare: capitul (bot.)
capitul2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • capitul
  • capitulul
  • capitulu‑
plural
  • capitule
  • capitulele
genitiv-dativ singular
  • capitul
  • capitulului
plural
  • capitule
  • capitulelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

capitul (bot.)

  • 1. Inflorescență cu axul principal scurt și dilatat la vârf, purtând numeroase flori apropiate unele de altele.
    surse: DEX '09 DLRLC DN un exemplu
    exemple
    • Păpădia are florile strânse în capitul.
      surse: DLRLC

etimologie: