2 definiții pentru canta


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CANTÁ vb. I. intr. (Schi) A merge pe canturi. [< germ. kanten].


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

cantá vb., ind. prez. 3 sg. și pl. canteáză

Intrare: canta
verb (V201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • canta
  • cantare
  • cantat
  • cantatu‑
  • cantând
  • cantându‑
singular plural
  • cantea
  • cantați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • cantez
(să)
  • cantez
  • cantam
  • cantai
  • cantasem
a II-a (tu)
  • cantezi
(să)
  • cantezi
  • cantai
  • cantași
  • cantaseși
a III-a (el, ea)
  • cantea
(să)
  • canteze
  • canta
  • cantă
  • cantase
plural I (noi)
  • cantăm
(să)
  • cantăm
  • cantam
  • cantarăm
  • cantaserăm
  • cantasem
a II-a (voi)
  • cantați
(să)
  • cantați
  • cantați
  • cantarăți
  • cantaserăți
  • cantaseți
a III-a (ei, ele)
  • cantea
(să)
  • canteze
  • cantau
  • canta
  • cantaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)