10 definiții pentru cangrenare gangrenare

cangrenáre sf [At: DEX2 / V: ga~ / Pl: ~nări / E: cangrena] (D. țesuturile unui organism animal) 1 Distrugere. 2 Putrezire Si: cangrenă (2).

CANGRENÁRE, cangrenări, s. f. Faptul de a se cangrena. [Var.: gangrenáre s. f.] – V. cangrena.

CANGRENÁRE, cangrenări, s. f. Faptul de a se cangrena. [Var.: gangrenáre s. f.] – V. cangrena.

cangrenáre s. f., g.-d. art. cangrenării; pl. cangrenări

CANGRENÁRE s. (MED.) necrozare, putrezire, (livr.) mortificare. (~ a unui țesut.)

CANGRENÁRE s.f. Faptul de a se cangrena. [Var. gangrenare s.f. / < cangrena].

GANGRENÁRE s. f. v. cangrenare.

GANGRENÁRE s. f. v. cangrenare.

GANGRENÁRE s.f. v. cangrenare.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

CANGRENARE s. (MED.) necrozare, putrezire. (~ a unui țesut.)

Intrare: cangrenare
cangrenare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cangrenare cangrenarea
plural cangrenări cangrenările
genitiv-dativ singular cangrenări cangrenării
plural cangrenări cangrenărilor
vocativ singular
plural
gangrenare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular gangrenare gangrenarea
plural gangrenări gangrenările
genitiv-dativ singular gangrenări gangrenării
plural gangrenări gangrenărilor
vocativ singular
plural

cangrenare gangrenare

etimologie:

  • vezi cangrena
    surse: DEX '09 DEX '98 DN