19 definiții pentru cangrenă gangrenă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cangrénă sf [At: MACEDONSKI, O. II, 30 / V: ga~ / Pl: ~ne / E: fr gangrène, lat gangraena, it cancrena] 1-2 Distrugere sau putrezire a unei părți din țesuturile unui organism.

CANGRÉNĂ, cangrene, s. f. Necroză combinată cu putrefacție a unor țesuturi sau organe. [Var.: gangrénă s. f.] – Din fr. gangrène, lat. gangraena, it. cancrena.

CANGRÉNĂ, cangrene, s. f. Distrugere sau putrezire a unei părți din țesuturile unui organism. [Var.: gangrénă s. f.] – Din fr. gangrène, lat. gangraena, it. cancrena.

CANGRÉNĂ, cangrene, s. f. Distrugere prin putrezire a unei părți din țesuturile unui organism animal. Din cauza cangrenei, i s-a amputat piciorul, Fig. îngăduie-mi cangrena s-o tai din carne vie. MACEDONSKI, O. II 30. – Variantă: gangrénă (ANGHEL, PR. 94) s. f.

CANGRÉNĂ, cangrene, s. f. Distrugere sau putrezire a unei părți din țesuturile unui organism animal. [Var.: gangrénă s. f.] – Fr. gangrène (lat. lit. gangraena).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

cangrénă s. f., g.-d. art. cangrénei; pl. cangréne

CANGRÉNĂ s.f. (Med.) Alterare (ireversibilă) a unei părți din țesuturile animale, care se întinde și duce la distrugerea lor. [Var. gangrenă s.f. / < it. cangrena, fr. gangrène < gr. gangraina – rană].

CANGRÉNĂ s. f. 1. distrugere prin putrezire a unei părți din țesuturile unui organism animal. 2. (fig.) stare de descompunere morală, de corupție. (< fr. gangrène, lat. gangraena, it. cancrena)


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

cangrénă (cangréne), s. f. – Distrugere sau putrezire a unei părți din țesuturile unui organism. – Var. gangrenă. Fr. gangrène. Oricît ar fi de incorectă, forma cu c- pare a fi înlocuit definitv forma etimologică, cu siguranță datorită unei apropieri instinctive cu cancer.Der. cangrena, vb.; cangrenos, adj.

CANGRÉNĂ ~e f. 1) Alterare a unui țesut din organism (ca urmare a unei infecții, a unui traumatism, a unor tulburări circulatorii etc.). 2) fig. Stare de descompunere morală, de corupție etc. [G.-D. cangrenei] /<fr. gangrene, lat. gangraena

cangrenă f. 1. nimicirea totală a vieții într’o parte a corpului: ea se întinde uneori repede și de aceea se taie membrul cangrenat; 2. fig. corupțiune morală.

GANGRÉNĂ s. f. v. cangrenă.

GANGRÉNĂ s. f. v. cangrenă.

GANGRÉNĂ s.f. v. cangrenă.

*gangrénă f., pl. e (vgr. gággraina, d. gráo, graĭno, rod). Distrugerea completă a viețiĭ organice într’o parte moale, care distrugere amenință și restu corpuluĭ: gangrena e frecŭentă în spitalele militare de campanie. Bot. Boală care distruge scoarța și lemnu arborilor. Fig. Corupțiune: gangrena politică. – Fals cangrenă.

cangrénă s. f., g.-d. art. cangrénei; pl. cangréne

cangrenă Dicționarele noastre citează forma cangrenă ca o variantă lui gangrenă, fără nici o explicație (Scriban declară „falsă” forma cu c-). În RRLi., XII, p. 457, recenzînd БEP, am notat că la ϰангpeнен ar fi trebuit să spună ceva și despre rom. cangrenă. Dar c- e mult mai răspîndit: prima atestare în franceză e cu c- (Dauzat-Mitterand-Dubois, s.v. gangrène), vezi cancrena, tc. kangren și în sfîrșit, cel mai important, gr. ϰάγγραινα. Cel puțin pentru limba noastră, dacă nu și pentru celelalte, originea trebuie văzută în limba greacă.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

GANGRÉNĂ (CANGRÉNĂ) (< fr., it.) s. f. (MED.) Necroză combinată cu putrefacție a unor țesuturi sau organe, datorită suprimării circulației arteriale (g. uscată) sau venoasă (g. umedă), de origine infecțioasă. Apare frecvent la extremitățile inferioare în cursul degerăturilor, bolilor obstructive ale artelor sau venelor etc. ◊ G. gazoasă = boală toxiinfecțioasă gravă, datorată pătrunderii și dezvoltării în organism a unor microbi anaerobi (Clostridium perfringens sau aedematiens, Vibrionum septicum) și caracterizată prin edem local, stare septică etc.

Intrare: cangrenă
cangrenă substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cangre
  • cangrena
plural
  • cangrene
  • cangrenele
genitiv-dativ singular
  • cangrene
  • cangrenei
plural
  • cangrene
  • cangrenelor
vocativ singular
plural
gangrenă substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gangre
  • gangrena
plural
  • gangrene
  • gangrenele
genitiv-dativ singular
  • gangrene
  • gangrenei
plural
  • gangrene
  • gangrenelor
vocativ singular
plural

cangrenă gangrenă

  • 1. Necroză combinată cu putrefacție a unor țesuturi sau organe.
    surse: DEX '09 DLRLC DN un exemplu
    exemple
    • Din cauza cangrenei, i s-a amputat piciorul,
      surse: DLRLC
  • 2. figurat Stare de descompunere morală, de corupție.
    surse: MDN '00 un exemplu
    exemple
    • Îngăduie-mi cangrena s-o tai din carne vie. MACEDONSKI, O. II 30.
      surse: DLRLC

etimologie: