10 definiții pentru cabra

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CABRA, cabrez, vb. I. Intranz. 1. (Despre unele patrupede, mai ales despre cai) A se ridica pe picioarele dinapoi. 2. A se încorda; a se ridica. 3. (Despre avioane) A se ridica cu partea din față pentru a urca mai repede. – Din fr. cabrer.

CABRA, cabrez, vb. I. Intranz. 1. (Despre unele patrupede, mai ales despre cai) A se ridica pe picioarele dinapoi. 2. A se încorda; a se ridica. 3. (Despre avioane) A se ridica cu partea din față pentru a urca mai repede. – Din fr. cabrer.

cabra [At: DA ms / Pzi: ~rez / E: fr cabrer] 1-2 vir (D. unele patrupede, mai ales despre cai) A se ridica pe picioarele dinapoi. 3-4 vtr (D. oameni și animale) A (se) încorda. 5 vr (D. oameni și animale) A se ridica. 6 vtf (Rar) A face un patruped să se ridice pe picioarele dindărăt. 7 vi (D. avioane) A se ridica cu partea din față pentru a urca mai repede.

CABRA, cabrez, vb. I. Intranz. (Despre unele patrupede, în special despre cai) A se ridica pe picioarele dinapoi.

CABRA, cabrez, vb. I. Intranz. 1. (Despre unele patrupede) A se ridica pe picioarele dinapoi. 2. (Despre avioane) A se înclina în așa fel încît coada să fie mai jos decît partea din față. – Fr. cabrer.

CABRA vb. I. tr. 1. (Despre cai) A se ridica în două picioare, stînd pe picioarele dinapoi. 2. A se încorda; a se ridica. 3. (Despre avioane) A se ridica cu botul în sus; a urca. [< fr. cabrer, cf. prov. cabra – capră].

CABRA vb. intr. 1. (despre cai) a se ridica pe picioarele de dinapoi. 2. a se încorda, a se ridica. 3. (despre avioane, autovehicule) a se ridica cu botul în sus. (< fr. cabrer)

A CABRA ~ez intranz. 1) (în special despre cai) A se ridica pe picioarele de dinapoi. 2) (despre avioane) A se înălța brusc cu partea anterioară. /<fr. cabrer

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

cabra (a ~) (desp. ca-bra) vb., ind. prez. 1 sg. cabrez, 3 cabrea; conj. prez. 1 sg. să cabrez, 3 să cabreze

cabra (a ~) (ca-bra) vb., ind. prez. 3 cabrea

cabra vb. (sil. -bra), ind. prez. 1 sg. cabrez, 3 sg. și pl. cabrea

Intrare: cabra
  • silabație: ca-bra info
verb (V201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • cabra
  • cabrare
  • cabrat
  • cabratu‑
  • cabrând
  • cabrându‑
singular plural
  • cabrea
  • cabrați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • cabrez
(să)
  • cabrez
  • cabram
  • cabrai
  • cabrasem
a II-a (tu)
  • cabrezi
(să)
  • cabrezi
  • cabrai
  • cabrași
  • cabraseși
a III-a (el, ea)
  • cabrea
(să)
  • cabreze
  • cabra
  • cabră
  • cabrase
plural I (noi)
  • cabrăm
(să)
  • cabrăm
  • cabram
  • cabrarăm
  • cabraserăm
  • cabrasem
a II-a (voi)
  • cabrați
(să)
  • cabrați
  • cabrați
  • cabrarăți
  • cabraserăți
  • cabraseți
a III-a (ei, ele)
  • cabrea
(să)
  • cabreze
  • cabrau
  • cabra
  • cabraseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

cabra, cabrezverb

  • 1. (Despre unele patrupede, mai ales despre cai) A se ridica pe picioarele dinapoi. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
  • 2. A se încorda; a se ridica. DEX '09 DEX '98 DN
  • 3. (Despre avioane) A se ridica cu partea din față pentru a urca mai repede. DEX '09 DEX '98 DN
    sinonime: urca
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.