13 definiții pentru cătrănire
din care- explicative (6)
- morfologice (3)
- relaționale (4)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CĂTRĂNIRE, cătrăniri, s. f. Acțiunea de a (se) cătrăni și rezultatul ei; cătrănitură, cătrănit1, cătrăneală. – V. cătrăni.
CĂTRĂNIRE, cătrăniri, s. f. Acțiunea de a (se) cătrăni și rezultatul ei; cătrănitură, cătrănit1, cătrăneală. – V. cătrăni.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
cătrănire sf [At: DA / Pl: ~ri / E: cătrăni] 1 Ungere cu catran (2) Si: cătrănit1, cătrănitură (1), încătrănire, încătrănit1. 2 Înnegrire. 3 Ardere. 4 (Fig) Amărâre. 5 (Fig) Mâni ere. 6 (Fig) Otrăvire.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CĂTRĂNIRE, cătrăniri, s. f. Acțiunea de a (se) cătrăni și rezultatul ei. 1. Ungere cu catran. Cătrănirea stîlpilor de telegraf. 2. Fig. Supărare mare.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CĂTRĂNIRE, cătrăniri, s. f. Acțiunea de a (se) cătrăni și rezultatul ei.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
cătrămire sf vz cătrănire
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cătrănare sf vz cătrănire
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
cătrănire (desp. că-tră-) s. f., g.-d. art. cătrănirii; pl. cătrăniri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
cătrănire (că-tră-) s. f., g.-d. art. cătrănirii; pl. cătrăniri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
cătrănire s. f. (sil. -tră-), g.-d. art. cătrănirii; pl. cătrăniri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
CĂTRĂNIRE s. 1. cătrăneală, gudronare. (~ a fundului unei bărci.) 2. cătrăneală, smolire. (~ a unui obiect de lemn.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CĂTRĂNIRE s. v. amărăciune, întristare, mâhnire, necaz, supărare, tristețe.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CĂTRĂNIRE s. 1. cătrăneală, gudronare. (~ a fundului unei bărci.) 2. cătrăneală, smolire. (~ a unui obiect de lemn.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
cătrănire s. v. AMĂRĂCIUNE. ÎNTRISTARE. MÎHNIRE. NECAZ. SUPĂRARE. TRISTEȚE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
- silabație: că-tră-
| substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
cătrănire, cătrănirisubstantiv feminin
- sinonime: cătrăneală cătrănit cătrănitură
-
- Cătrănirea stâlpilor de telegraf. DLRLC
-
- 1.2. Supărare mare. DLRLCsinonime: amărăciune mâhnire necaz supărare tristețe întristare
-
etimologie:
- cătrăni DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.