15 definiții pentru căldărușă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CĂLDĂRÚȘĂ, căldărușe, s. f. 1. Diminutiv al lui căldare (I). 2. Plantă erbacee ornamentală cu tulpină simplă sau ramificată, păroasă, cu flori albastre, violete, roșii, mai rar albe (Aquilegia vulgaris).Căldare + suf. -ușă.

CĂLDĂRÚȘĂ, căldărușe, s. f. 1. Diminutiv al lui căldare (I). 2. Plantă erbacee ornamentală cu tulpină simplă sau ramificată, păroasă, cu flori albastre, violete, roșii, mai rar albe (Aquilegia vulgaris).Căldare + suf. -ușă.

căldărușă sf [At: ISPIRESCU, L. 396 / V: ~șe, ~șie / Pl: ~șe, ~și / E: căldare + -ușă] 1-2 (Șhp) Căldare (1) (mică) Si: căldărușcă (1-2), căldăruță (1-2). 3 Conținut al unei căldărușe (1-2). 4 Căldărușă împreună cu conținutul. 5 Parte a morii nedefinită mai îndeaproape. 6 (Bot; șlp) Plantă erbacee ornamentală cu tulpină simplă sau ramificată, păroasă, cu flori albastre, violete, roșii, mai rar alb; Si: candeluță, căldare (10), cănăcei (4), cârligei, cârlobatiță, cerceluși, chipigicuri, cinci-clopoței, cinci-coade, cinci-cote, ciocănași, ciucurei, clopoței, cornuți, cupe, floarea clopotului, focușor, toporași, țucalăi (Aquilegia vulgaris). 7 (Bot; reg) Filimică (Calendula officinalis). 8 (Bot; reg) Lalea pestriță (Fritillaria orientalis). 9 (Bot; îc) ~șa-popii Plantă spontană urcătoare ca volbura, cu florile ca laurul, care face semințe ca roichițele și folosită ca medicament contra zgăibii Si: desfăcătoarea cea mare, iarba zgăibii (Nicandra physaloides). 10 (Îf ~șie) Joc de copii nedefinit mai îndeaproape.

CĂLDĂRÚȘĂ, căldărușe, s. f. 1. Diminutiv al lui căldare (I). Atîrnă căldărușa de mămăligă în crăcane. ISPIRESCU, L. 396. ♦ Căldare mică în care preotul poartă agheasma. 2. Nume dat unei plante din familia ranunculaceelor, cu flori albastre, violete, roșii sau, mai rar, albe; se cultivă în parcuri și grădini ca plantă ornamentală (Aquilegia vulgaris ).

CĂLDĂRÚȘĂ, căldărușe, s. f. 1. Diminutiv al lui căldare (I). 2. Plantă ornamentală cu flori albastre, violete, roșii, mai rar albe (Aquilegia vulgaris).

CĂLDĂRÚȘĂ ~e f. (diminutiv de la căldare) Plantă ornamentală cu flori albastre, violete si roșii, cultivată în parcuri și grădini. /căldare + suf. ~ușă

căldărușă f. 1. căldare mică în care preoții pun aiasma și mătăuzul; 2. plantă cultivată pentru frumoasele-i flori albastre, roșii sau violete; are forma unei căldărușe cu cinci cavități, de unde și numele-i de cinci coade, cinci clopoței, etc. (Aquilegia); 3. varietate de struguri.

căldărúșă f., pl. ĭ și e. Căldare mică, maĭ ales aceĭa în care preutu ortodox poartă agheazma cînd merge din casă în casă la ziŭa întîĭa a luniĭ. O plantă renunculacee, toporaș, cincĭ-coade (aquilégia [nigricans și vulgaris]).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

căldărúșă s. f., art. căldărúșa, g.-d. art. căldărúșei; pl. căldărúșe

căldărúșă s. f., art. căldărúșa, g.-d. art. căldărúșei; pl. căldărúșe

căldărușă, pl. căldărușe


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CĂLDĂRÚȘĂ s. 1. găletușă. (O ~ cu nisip.) 2. (BOT., Aquilegia vulgaris) (reg.) candeluță, toporaș, cinci-clopoței, cinci-coade, clopoței-cornuți (pl.).

CĂLDĂRUȘĂ s. 1. găletușă. (O ~ cu nisip.) 2. (BOT.; Aquilegia vulgaris) (reg.) candeluță, toporaș, cinci-clopoței, cinci-coade, clopoței-cornuți (pl.).


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

căldărúșă, căldărușe s. f. Diminutiv al lui căldare.Căldărușă pentru agheasmă = obiect de cult de forma unui vas mic de aramă, în care se pune apa sfințită cu care preotul botează casele credincioșilor și care se folosește mai ales la slujba agheasmei (sfințirea apei) mici și mari. – Din căldare + suf. -ușă.

AQUILEGIA L. CĂLDĂRUȘE, fam. Ranunculaceae. Gen originar din America de N, Asia și Europa, peste 30 de specii, erbacee sau semilemnoase, perene, cu tulpini ramificate de jos, 40-80 cm înălțime, cu rădăcină pivotantă. Flori mari (5 sepale, de obicei colorate, 5 petale alungite în pinteni recurbați, număr mare de stamine) hermafrodite, actinomorfe, des albastre, dispuse în panicule ramificate. Frunze trilobate, verzi-închis (PI. 8, fig. 45).

Intrare: căldărușă
căldărușă1 (pl. -e) substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • căldărușă
  • căldărușa
plural
  • căldărușe
  • căldărușele
genitiv-dativ singular
  • căldărușe
  • căldărușei
plural
  • căldărușe
  • căldărușelor
vocativ singular
plural
căldărușă2 (pl. -i) substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • căldărușă
  • căldărușa
plural
  • căldăruși
  • căldărușile
genitiv-dativ singular
  • căldăruși
  • căldărușii
plural
  • căldăruși
  • căldărușilor
vocativ singular
plural

căldărușă Aquilegia

etimologie:

  • Căldare + sufix -ușă.
    surse: DEX '98 DEX '09