3 definiții pentru cățărătoare (persoană)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CĂȚĂRĂTÓR, -OÁRE, cățărători, -oare, adj., s. m. și f. (Persoană) care se cațără. – Cățăra + suf. -ător.

CĂȚĂRĂTÓR, -OÁRE, cățărători, -oare, adj., s. m. și f. (Persoană) care se cațără. – Cățăra + suf. -ător.

cățărător, ~oare [At: DA / V: a~, acățer~ / Pl: ~i, ~oare / E: cățăra + -tor] 1-2 smf, a (Persoană) care se cațără (1). 3 a (D. plante) Care crește în sus, prinzându- se (cu cârceii) de crengi, ziduri etc. 4 a (D. animale) Care se urcă la mari înălțimi. 5 a (D. păsări) Care se agață cu ghearele de crengi înalte, ziduri etc. 6 sf (Orn; reg) Ciocănitoare. 7 sf (Orn; reg) Scorțar.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

cățărător adj. m., s. m., pl. cățărători; adj. f., s. f. sg. și pl. cățărătoare

Intrare: cățărătoare (persoană)
cățărătoare1 (pl. -e) substantiv feminin admite vocativul
substantiv feminin (F103)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cățărătoare
  • cățărătoarea
plural
  • cățărătoare
  • cățărătoarele
genitiv-dativ singular
  • cățărătoare
  • cățărătoarei
plural
  • cățărătoare
  • cățărătoarelor
vocativ singular
  • cățărătoare
  • cățărătoareo
plural
  • cățărătoarelor
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

cățărător, cățărătorisubstantiv masculin
cățărătoare, cățărătoaresubstantiv feminin
cățărător, cățărătoareadjectiv

  • 1. (Persoană) care se cațără. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Păsări cățărătoare. DLRLC
    • format_quote În locul caselor mărunte... clădiri... cu două, trei etaje. Străzile, cu asfalt. Trandafiri cățărători pe garduri și pe ziduri. PAS, Z. I 12. DLRLC
etimologie:
  • Cățăra + sufix -ător. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.