9 definiții pentru cârpeală


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cârpea sf [At: NEGRUZZI, S. I, 338 / Pl: ~eli, (3) ~ele / E: cârpi + -eală] 1 Cârpire. 2 Reparație sumară și prost executată Si: cârpitură. 3 (Lpl) Cârceie. 4 Cârpit1.

CÂRPEÁLĂ, cârpeli, s. f. Faptul de a cârpi (ceva sau pe cineva); (în special) reparație sumară sau prost executată; cârpitură. – Cârpi + suf. -eală.

CÂRPEÁLĂ, cârpeli, s. f. Faptul de a cârpi (ceva sau pe cineva); (în special) reparație sumară sau prost executată; cârpitură. – Cârpi + suf. -eală.

CÂRPEÁLĂ ~éli f. 1) Reparație prin aplicarea unor petice; peticeală. 2) Bucată de material care se coase deasupra unei rupturi a hainei. /a cârpi + suf. ~eală

cârpeală f. cârpire trecătoare.

CÎRPEÁLĂ, cîrpeli, s. f. Reparație sumară, înnăditură; cîrpitură. Pînă în primăvară s-a mulțumit numai cu o cîrpeală a acoperișului. POP.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

cârpeálă s. f., g.-d. art. cârpélii; pl. cârpéli

cârpeálă s. f., g.-d. art. cârpélii; pl. cârpéli


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CÂRPEÁLĂ s. v. cârpitură.

CÎRPEA s. cîrpitură. (O ~ la pantofi.)

Intrare: cârpeală
cârpeală substantiv feminin
substantiv feminin (F54)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cârpea
  • cârpeala
plural
  • cârpeli
  • cârpelile
genitiv-dativ singular
  • cârpeli
  • cârpelii
plural
  • cârpeli
  • cârpelilor
vocativ singular
plural