5 definiții pentru băgătură
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
băgătură sf [At: ANON. CAR. / Pl: ~ri / E: băga + -ătură] 1 (Înv) Băgare (1). 2 Clin (la mânecă). 3 (Ban) Semn de vărsat la ochi.
❍BĂGĂTURĂ (pl. -turi) sf. Trans. 1 👕 Petec în patru colțuri ce sa coase la cămășile bărbătești, la subsuori, deasupra clinului ¶ 2 Înfundătură (L.M.) [băga].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
BĂGĂTURĂ s.f. (Ban.) Semn de vărsat la ochi. Begeturĕ. Laesio oculorum propter variolas. AC, 329. Etimologie: băga + suf. -ătură. substantiv feminin
- sursa: DLRLV (1987)
- adăugată de dante
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
BĂGĂTURĂ s. v. clin.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
băgătură s. v. CLIN.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: băgătură
băgătură substantiv feminin
| substantiv feminin (F43) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||