4 definiții pentru butonaj
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
butonaj s.n. Butonare. • pl. -e. /<fr. boutonnage.
BUTONAJ s.n. Butonare. [< fr. boutonnage].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
BUTONAJ s. n. butonare. (< fr. boutonnage)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
butonaj s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: butonaj
| substantiv neutru (N29) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
butonajsubstantiv neutru
- 1. Butonare. DNsinonime: butonare
etimologie:
- boutonnage DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.