18 definiții pentru burghez (adj.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BURGHÉZ, -Ă, burghezi, -e, adj., s. m. și f. 1. Adj. Creat de burghezie, referitor la burghezie, propriu acesteia, purtând caracterul ei; care face parte din burghezie. ◊ Burghezo-democratic = (despre o mișcare, un regim politic, o revoluție) care urmărește lichidarea completă a relațiilor feudale. 2. S. m. și f. Persoană care face parte din burghezie; ◊ Mic-burghez = a) persoană care face parte din mica burghezie; b) fig. persoană cu vederi înguste; filistin. 3. (În orânduirea feudală) Orășean, târgoveț. [Pl. și: burgheji] – Din it. borghese.

burghez, ~ă [At: CARAGIALE, N. 103/4 / Pl: ~i, ~e și (sm) ~eji[1] / E: it borghese] 1-2 a Creat de burghezie (1-2). 3-4 a Referitor la burghezie (1-2). 5-6 a Caracteristic burgheziei (1-2). 7 smf Persoană care aparține burgheziei (1) Si: (rsm; iuz) burjui. 8 a (Îla; d. revoluții, mișcări sau regimuri) ~o-democratic Care urmărește lichidarea completă a relațiilor feudale. 9 a (Îlaj; d. un regim politic) ~o-moșieresc În care burghezia și moșierimea își împart puterea politică. 10 a (Îla) Mic-~ Care aparține micii burghezii (3). 11 a (Îal) Referitor la mica burghezie (3). 12 smf (Îs) Mic ~ Persoană care face parte din mica burghezie (3) Si: (rsm) burjui. 13 smf (Pex; îas) Persoană cu vederi înguste Si: filistin. 14 smf (Iuz) Capitalist. 15 smf (În orânduirea feudală) Târgoveț. corectată

  1. ~eji~eji Ladislau Strifler

BURGHÉZ, -Ă, burghezi, -e, adj., s. m. și f. 1. Adj. Creat de burghezie, referitor la burghezie, propriu acesteia, purtând caracterul ei; care face parte din burghezie. 2. S. m. și f. Persoană care aparține burgheziei; ◊ Mic-burghez = a) persoană care face parte din mica burghezie; b) fig. persoană cu vederi înguste; filistin. 3. (În orânduirea feudală) Orășean, târgoveț. [Pl. și: burgheji] – Din it. borghese.

BURGHÉZ1, -Ă, burghezi, -e, adj. Creat de burghezie, propriu burgheziei, purtînd caracterele ei. Pentru a camufla – temeliile sale principale, constituția din 1923 era străbătută- de la un capăt la altul de cea mai cinică fățărnicie burgheză. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 682. Forța literaturii sovietice constă în aceea că ea a demascat cu neîndurare individualismul burghez. CONTEMPORANUL, S. II, 1948, nr. 109, 5/1. ◊ Democrație burgheză v. democrație. Republică burgheză v. republică. Revoluție burgheză v. revoluție. ◊ Compuse: burghezo-democratic, -ă = (despre o revoluție, mai rar despre un regim etc.) care urmărește (și realizează) lichidarea relațiilor feudale, prin lupta revoluționară a maselor care își imprimă pecetea revendicărilor lor (în condițiile imperialismului lupta revoluționară a maselor populare desfășurîndu-se sub conducerea proletariatului și fiind o etapă prin desăvîrșirea căreia se trece nemijlocit la revoluția socialistă). Pentru clasa muncitoare este mai avantajos ca transformările necesare în direcția burghezo-democratică să se înfăptuiască nu pe cale reformistă, ci neapărat pe cale revoluționară, căci calea reformelor este calea amînărilor, a tărăgănelilor, a morții lente și chinuitoare a părților putrede ale organismului național. LENIN, T. S. 52. Statul democrat-popular este o formă de organizare de stat care se deosebește principial de forma veche burghezo-democratică, un tip nou de stat. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 696; burghezo-moșieresc, -ească = (despre un regim politic) în care burghezia își împletește interesele ei de clasă cu ale moșierimii și împarte puterea cu aceasta, împotriva pcporului muncitor; mic-burghez, -ă = care ține de mica burghezie, creat de mica burghezie, propriu acesteia. În năvala aceasta de elemente oportuniste, mic-burgheze, care amenințau să copleșească partea proletară a partidului și să introducă în rîndurile lui influențele micii burghezii, s-au strecurat în partid și elemente de-a dreptul dușmănoase, care urmăreau scopul de a se camufla cît mai bine și de a submina dinăuntru organizațiile de partid. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 461. – Pl. și: (m.) burgheji.

BURGHÉZ, -Ă, burghezi, -e, adj., s. m. și f. I. Adj. Creat de burghezie, propriu acesteia, purtând caracterul ei; care face parte din burghezie. ◊ Compuse: burghezo-democratic, -ă = (despre o revoluție, rar despre un regim etc.) care urmărește (și realizează) lichidarea relațiilor feudale prin lupta revoluționară a maselor; burghezo-moșieresc, -ească = (despre un regim politic) în care burghezia își împletește interesele de clasă cu ale moșierimii și împarte puterea cu aceasta, împotriva poporului muncitor; mic-burghez, -ă = creat de mica burghezie, propriu micii burghezii, purtând caracterele ei. II. S. m. și f. 1. Persoană care aparține burgheziei; proprietar de mijloace de producție care exploatează munca salariată; capitalist. ◊ Compus: mic-burghez = a) persoană care face parte din mica burghezie; b) fig. persoană cu vederi înguste. 2. (În orânduirea feudală) Orășean. [Pl. și: burgheji] – It. borghese (fr. bourgeois).

BURGHÉZ, -Ă adj. Făcut de burghezie, al burgheziei. // s.m. și f. 1. (În orânduirea feudală) Locuitor al unui oraș medieval (burg); orășean, târgoveț. 2. Persoană care face parte din clasa burgheză, din burghezie; capitalist. [Cf. fr. bourgeois, it. borghese].

BURGHÉZ, -Ă I. adj. care aparține burgheziei. II. s. m. f. 1. (în feudalism) orășean, târgoveț. 2. persoană care face parte din burghezie. ♦ mic-~ = a) persoană din mica burghezie; b) filistin. (< it. borghese, după fr. bourgeois)

BURGHÉZ1 ~ă (~i, ~e) 1) Care ține de burghezie; propriu burgheziei. 2) Care face parte din burghezie. /<it. borghese

burghez m. cel ce face parte din clasa mijlocie, în opozițiune cu nobil sau militar. ║ a. privitor la burghezi: clasa burgheză.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

burghéz adj. m., s. m., pl. burghézi; adj. f., s. f. burghéză, pl. burghéze

burghéz adj. m., s. m., pl. burghézi; f. sg. burghéză, pl. burghéze

burghez, -ghezi; -gheză, -gheze.

burghézo-democrátic (-mo-cra-) adj. m., pl. burghézo-democrátici; f. burghézo-democrátică, pl. burghézo-democrátice

burghézo-moșierésc (înv.) (-și-e-) adj. m., f. burghézo-moșiereáscă; pl. m. și f. burghézo-moșieréști

*burghézo-moșieríme (înv.) (-și-e-) s. f., g.-d. art. burghézo-moșierímii

mic-burghéz adj. m., s. m., pl. mic-burghézi; adj. f., s. f. mic-burghéză, pl. mic-burghéze

mic-burghéz adj. m., s. m., pl. mic-burghézi; f. sg. mic-burghéză, pl. mic-burghéze


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

Intrare: burghez (adj.)
burghez1 (adj., pl. -zi) adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • burghez
  • burghezul
  • burghezu‑
  • burghe
  • burgheza
plural
  • burghezi
  • burghezii
  • burgheze
  • burghezele
genitiv-dativ singular
  • burghez
  • burghezului
  • burgheze
  • burghezei
plural
  • burghezi
  • burghezilor
  • burgheze
  • burghezelor
vocativ singular
plural
burghez2 (adj., pl. -ji) adjectiv
adjectiv (A8)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • burghez
  • burghezul
  • burghezu‑
  • burghe
  • burgheza
plural
  • burgheji
  • burghejii
  • burgheze
  • burghezele
genitiv-dativ singular
  • burghez
  • burghezului
  • burgheze
  • burghezei
plural
  • burgheji
  • burghejilor
  • burgheze
  • burghezelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

burghez (adj.)

  • 1. Creat de burghezie, referitor la burghezie, propriu acesteia, purtând caracterul ei; care face parte din burghezie.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN 2 exemple
    exemple
    • Pentru a camufla temeliile sale principale, constituția din 1923 era străbătută de la un capăt la altul de cea mai cinică fățărnicie burgheză. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 682.
      surse: DLRLC
    • Forța literaturii sovietice constă în aceea că ea a demascat cu neîndurare individualismul burghez. CONTEMPORANUL, S. II, 1948, nr. 109, 5/1.
      surse: DLRLC
    • surse: DLRLC
    • 1.2. Republică burgheză.
      surse: DLRLC
    • 1.3. Revoluție burgheză.
      surse: DLRLC
    • 1.4. compus Burghezo-democratic = (despre o mișcare, un regim politic, o revoluție) care urmărește lichidarea completă a relațiilor feudale.
      surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Pentru clasa muncitoare este mai avantajos ca transformările necesare în direcția burghezo-democratică să se înfăptuiască nu pe cale reformistă, ci neapărat pe cale revoluționară, căci calea reformelor este calea amânărilor, a tărăgănelilor, a morții lente și chinuitoare a părților putrede ale organismului național. LENIN, T. S. 52.
        surse: DLRLC
      • Statul democrat-popular este o formă de organizare de stat care se deosebește principial de forma veche burghezo-democratică, un tip nou de stat. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 696.
        surse: DLRLC
    • 1.5. compus Burghezo-moșieresc = (despre un regim politic) în care burghezia își împletește interesele ei de clasă cu ale moșierimii și împarte puterea cu aceasta, împotriva poporului muncitor.
      surse: DLRLC
    • 1.6. compus Mic-burghez = care ține de mica burghezie, creat de mica burghezie, propriu acesteia.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • În năvala aceasta de elemente oportuniste, mic-burgheze, care amenințau să copleșească partea proletară a partidului și să introducă în rîndurile lui influențele micii burghezii, s-au strecurat în partid și elemente de-a dreptul dușmănoase, care urmăreau scopul de a se camufla cît mai bine și de a submina dinăuntru organizațiile de partid. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 461.
        surse: DLRLC

etimologie: