22 de definiții pentru bunt
din care- explicative DEX (14)
- ortografice DOOM (5)
- etimologice (1)
- sinonime (2)
Explicative DEX
BUNT, bunturi, s. n. (Înv. și reg.) Conspirație; răscoală. – Din pol., rus. bunt.
BUNT, bunturi, s. n. (Înv. și reg.) Conspirație; răscoală. – Din pol., rus. bunt.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
bunt1 sn vz bont1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
bunt2 sn [At: DEX2 / Pl: ~uri / E: pn, rs бунт] (Îvr) 1 Conspirație. 2 Răscoală.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
bunt s.n. (reg., înv.) Conjurație; răscoală. • pl. -uri. / <pol. bunt, rus. бунт.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
BUNT 👉 BONT1.
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
BUNT, bunturi, s. n. (Mold., învechit) Conjurație, răzvrătire, răscoală. Stați locului, copii, nu faceți bunt, că iepurele nu se prinde cu clopot. ALECSANDRI, T. 1618. – Variantă: bont (La TDRG) s. n.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BUNT, bunturi, s. n. (Înv. și reg.) Conjurație; răscoală. – Pol., rus bunt.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
bunt n. Mold. răscoală, revoltă: vai de mine! o fi iar vr’un bunt AL. [Rus. BUNTŬ].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
bunt și bont m., pl. urĭ (rut. bont, revoltă, d. germ. bund, alianță, coalĭțiune. V. bandă). Rar. Azĭ. Revoltă. V. zaveră.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
bont1 sn [At: ALECSANDRI, T. 1618 / V: bunt / Pl: ~uri / E: pn bont, bunt] (Mol; înv) Răzvrătire.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
†BONT1, BUNT (pl. -turi) sn. Răscoală, răzvrătire [pol.].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
BONT1 s. n. v. bunt.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
bont a. ciuntit. ║ n. 1. pl. boante, mâini ciuntite: cu boantele desfășă copilul ISP. [Formă nazalizată din but, trunchiu, ca ciont din ciot].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
1) bont V. bunt.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Ortografice DOOM
bunt (înv., reg.) s. n., pl. bunturi
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
bunt (înv., reg.) s. n., pl. bunturi
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
bunt s. n., pl. bunturi
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
bont2 s. n., pl. bonturi
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
bont2 s. n., pl. bonturi
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de Laura-ana
- acțiuni
Etimologice
bunt (bunturi), s. n. – (Mold., înv.) Rebeliune, răscoală. – Var. bont. Pol. bunt, bont (cf. sb. bunt), din germ. Bund (Cihac, II, 22; Berneker 101; DAR). – Der. buntaș, s. m. (rebel, răsculat); buntușnic, adj. (rebel). Buntuzui, vb. (Trans de N., a răscoli, a face dezordine), din mag. bontzolni (DAR), este cuvînt legat indirect de cele anterioare.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Sinonime
BONT s. v. răscoală, răsculare, răzmeriță, răzvrătire, rebeliune, revoltă.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
bont s. v. RĂSCOALĂ. RĂSCULARE. RĂZMERIȚĂ. RĂZVRĂTIRE. REBELIUNE. REVOLTĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
bunt, bunturisubstantiv neutru
- 1. Conjurație, conspirație, rebeliune, revoltă, răscoală, răsculare, răzmeriță, răzvrătire. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Stați locului, copii, nu faceți bunt, că iepurele nu se prinde cu clopot. ALECSANDRI, T. 1618. DLRLC
-
etimologie:
- bunt DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.