13 definiții pentru buciumaș (persoană)
- explicative DEX (10)
- ortografice DOOM (3)
Explicative DEX
BUCIUMAȘ, -Ă, buciumași, -e, s. m. și f. Persoană care buciumă. – Bucium1 + suf. -aș.
BUCIUMAȘ, -Ă, buciumași, -e, s. m. și f. Persoană care buciumă. – Bucium1 + suf. -aș.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
buciumaș1 sm [At: URICARIUL XIX, 391/30 / V: bucimaș / Pl: ~i / E: bucium1 + -aș] 1 Persoană care cântă din bucium1 (1) Cf gornist, trâmbițaș. 2-3 (Șhp) Bucium1 (1) mic.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
buciumaș, -ă s.m., s.f. Persoană care cîntă din bucium, care buciumă. Domnul a dat poruncă buciumașilor să sune pe cei risipiți (SADOV.). • pl. -i, -e. /bucium1 + -aș.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
BUCIUMAȘ sm. 🎼 Cel ce cîntă din bucium ¶ 2 🎖️ ‡ Soldat care cînta din bucium; trîmbițaș (🖼 631): ~ii străjilor vestesc încetarea luptei (VLAH.) .
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
BUCIUMAȘ, buciumași, s. m. Cel care buciumă. V. trîmbițaș, gornist. Domnul a dat poruncă buciumașilor să sune pe cei risipiți. SADOVEANU, O. I 5. Buciumașii, fluierașii și surlașii răsunau alai mare. DELAVRANCEA, S.100.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BUCIUMAȘ, buciumași, s. m. Cel care buciumă2. – Din bucium1 + suf. -aș.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
BUCIUMAȘ ~i m. 1) Persoană care buciumă. 2) Muzicant care cântă din bucium. [Sil. -ciu-maș] /bicium + suf. ~aș
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
buciumaș m. cel ce cântă din bucium.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
bucĭumáș m. Cel care sună din bucĭum.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
bucimaș sm vz buciumaș1 corectat(ă)
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Ortografice DOOM
buciumaș s. m., pl. buciumași
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
buciumaș s. m., pl. buciumași
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
buciumaș s. m., pl. buciumași
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular |
| |
| plural |
| ||
| substantiv masculin (M1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
buciumaș, buciumașisubstantiv masculin buciumașă, buciumașesubstantiv feminin
- 1. Persoană care buciumă. DEX '09 MDA2 DEXI CADE DEX '98 DLRLC DLRM NODEX
- Domnul a dat poruncă buciumașilor să sune pe cei risipiți. SADOVEANU, O. I 5. DLRLC
- Buciumașii, fluierașii și surlașii răsunau alai mare. DELAVRANCEA, S.100. DLRLC
-
- 2. Soldat care cânta din bucium. CADEsinonime: trâmbițaș
- Buciumașii străjilor vestesc încetarea luptei. (VLAH.) CADE
-
- 3. Bucium mic. MDA2
etimologie:
- Bucium + -aș. DEX '09 MDA2 DEXI DEX '98 DLRM NODEX
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.