15 definiții pentru bucălaie


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

bucălaie [At: JAHRESBER. XVI, 221 / V: ~col~, ~coliță / Pl: ~lăi / E: bucă + laie] 1 sf Oaie cu botul negru. 2 sf (Rar) Capră cu botul negru. 3 sf (Rar) Cățea cu botul negru. 4 a (D. ovine) Care are lâna albă și botul și extremitățile membrelor negre sau de culoare închisă.

BUCĂLÁIE, bucălăi, s. f., adj. (Oaie, capră, cățea) cu lâna albă și cu botul și extremitățile membrelor negre sau castaniu-închis. – Bucă + laie.

BUCĂLÁIE, bucălăi, s. f., adj. (Oaie) cu lâna albă și cu botul și extremitățile membrelor negre sau castaniu-închis. – Bucă + laie.

BUCĂLÁIE, bucălăi, s. f. Oaie cu botul negru. Bucălaie, vai de tine! ALECSANDRI, T. 63. ◊ (Adjectival) Mioriță laie, Laie, bucălaie... ALECSANDRI, P. P. 1.

BUCĂLÁIE, bucălăi, s. f., adj. f. (Oaie) cu botul negru. – Din bucă + laie.

BUCĂLÁIE ~ăi f. și substantival (despre oi) Care are lână albă, iar botul și extremitățile membrelor negre. /bucă + laie

bucălaie a. 1. cu lână albă și botul negru: mioriță bucălaie (v. laie); 2. bucălat: o fetiță roșie și bucălaie.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!bucăláie1 (cu lâna albă și cu părți de culoare închisă) (pop.) adj. f., pl. bucălắi

bucăláie2 (oaie, capră, cățea) (pop.) s. f., art. bucăláia, g.-d. art. bucălắii; pl. bucălắi

bucăláie s. f., art. bucăláia, g.-d. art. bucăláii; pl. bucălăi

bucăláie adj. f., pl. bucăláie/bucălái


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

bucăláie, adj. – (ref. la oi) De culoare albă, cu botul negru sau cu capul tot negru (Precup, 1926; Latiș, 1993). – Din bucă (< lat. bucca „gură” > rom. bucă „obraz”) + lai, laie „negru” (DLRM, MDA).

bucăláie, adj. – (ref. la oi) De culoare albă, cu botul negru sau cu capul tot negru (Precup 1926; Latiș 1993). – Bucă (< lat. bucca „gură” > rom. bucă „obraz”) + lai, laie „negru”.

Intrare: bucălaie
bucălaie substantiv feminin
substantiv feminin (F131)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bucălaie
  • bucălaia
plural
  • bucălăi
  • bucălăile
genitiv-dativ singular
  • bucălăi
  • bucălăii
plural
  • bucălăi
  • bucălăilor
vocativ singular
plural

bucălaie

  • 1. (Oaie, capră, cățea) cu lâna albă și cu botul și extremitățile membrelor negre sau castaniu-închis.
    surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
    exemple
    • Bucălaie, vai de tine! ALECSANDRI, T. 63.
      surse: DLRLC
    • (și) adjectival Mioriță laie, Laie, bucălaie... ALECSANDRI, P. P. 1.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Bucă + laie
    surse: DEX '98 DEX '09