opțiuni
  • info

11 definiții pentru bubuitor

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BUBUITOR, -OARE, bubuitori, -oare, adj. Care bubuie. [Pr.: -bu-i-] – Bubui + suf. -tor.

BUBUITOR, -OARE, bubuitori, -oare, adj. Care bubuie. [Pr.: -bu-i-] – Bubui + suf. -tor.

bubuitor, ~oare a [At: MARIAN, Î. 356 / P: ~bu-i~ / Pl: ~i, ~oare / E: bubui + -tor] Care produce zgomote asemănătoare tunetului.

bubuitor, -oare adj. Care bubuie. Se auzi un zgomot bubuitor. • sil. -bu-i-. pl. -ori, -oare. /bubui + -tor.

BUBUITOR, -OARE, bubuitori, -oare, adj. Care bubuie. Răspund [valurile] îndîrjite, în cor, la sfidarea înaltă A tunelului bubuitor. TOMA, C. V. 351. – Pronunțat: -bu-i-.

BUBUITOR, -OARE, bubuitori, -oare, adj. Care bubuie. – Din bubui + suf. -(i)tor.

BUBUITOR ~oare (~ori, ~oare) Care bubuie; producător de bubuituri. [Sil. -bu-i-] /a bubui + suf. ~tor

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

bubuitor (desp. -bu-i-) adj. m., pl. bubuitori; f. sg. și pl. bubuitoare

bubuitor (-bu-i-) adj. m., pl. bubuitori; f. sg. și pl. bubuitoare

bubuitor adj. m. (sil. -bu-i-), pl. bubuitori; f. sg. și pl. bubuitoare

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

BUBUITOR adj. detunător, tunător. (Explozie ~oare.)

BUBUITOR adj. detunător, tunător. (Explozie ~.).

Intrare: bubuitor
bubuitor adjectiv
  • silabație: bu-bu-i-tor info
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bubuitor
  • bubuitorul
  • bubuitoru‑
  • bubuitoare
  • bubuitoarea
plural
  • bubuitori
  • bubuitorii
  • bubuitoare
  • bubuitoarele
genitiv-dativ singular
  • bubuitor
  • bubuitorului
  • bubuitoare
  • bubuitoarei
plural
  • bubuitori
  • bubuitorilor
  • bubuitoare
  • bubuitoarelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bubuitor, bubuitoareadjectiv

  • 1. Care bubuie. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: detunător tunător
    • format_quote Răspund [valurile] îndîrjite, în cor, la sfidarea înaltă A tunelului bubuitor. TOMA, C. V. 351. DLRLC
etimologie:
  • Bubui + sufix -tor. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.